Protocol Brașov – Covasna pentru rezolvarea problemei rromilor din Belin

Ieri, prefecții județelor Brașov și Covasna, Emil Niță, respectiv Ervin Gyorgy, au semnat, la sediul Instituției Prefectului Județul Brașov, un protocol prin care au bătut în cuie soluția găsită în cazul comunității de rromi din satul Arini, comuna Măieruș, care și-au construit casele fără autorizații și pe teritoriul administrativ al comunei Belin, județul Covasna. În protocolul semnat de cei doi prefecți și de conducerile Sistemele de Gospodărire a Apelor din Brașov și Covasna, soluția găsită o reprezintă regularizarea cursului pârâului Corlata, în cadrul unui proiect mai mare de investiții pe 2008-2009, ce se realizează în bazinul Oltului. Investiția se va ridica la valoarea estimată de un milion de lei. Prin regularizarea pârâului Corlata se va modifica cursul apei pe o sinusoidă, pentru a nu pierde niciunul dintre județe cele 6,5 hectare de teren în discuție, pe care aproximativ 600 de rromi și-au făcut casele. Aceștia s-au stabilit pe teritoriul actual al județului Covasna, în comuna Belin, dar spun că aparțin de județul Brașov. „În baza acestui protocol, vom reuși să rezolvăm două probleme, atât situația legală a etnicilor rromi, cât și protejarea comunității, care poate fi oricând afectată de o viitură. Este un moment important, având în vedere că timp de mai mulți ani s-au căutat tot felul de soluții, dar fără succes”, a declarat prefectul Emil Niță, la semnarea protocolului. Tot prin regularizarea cursului pârâului Corlata se va rezolva și o altă problemă. După cum a spus prefectul județului Covasna, Ervin Gyorgy, acești rromi au acum casele construite chiar în și lângă albia Corlatei, fiind în pericol de a fi luate de eventuale viituri. „Am încercat să îi mutăm pe acești rromi în zone mai sigure și să demolăm casele construite ilegal, dar locuitorii din acest perimetru au refuzat să se mute în module de tip NATO, cu toate că acestea ofereau mai mult confort decât majoritatea locuințelor de care dispun în prezent. Acum, cu soluția găsită de regularizarea cursului apei, vom încerca să le rezolvăm și problema situației juridice a terenurilor pe care și-au construit casele. Unii dintre aceștia au contracte de vânzare-cumpărare neînregistrate legal, încheiate cu oamenii care au avut proprietăți în zonă în trecut, dar care la rândul lor nu au dispus la momentul înstrăinării de titluri de proprietate pentru aceste terenuri. Și ei toți vor să fie considerați brașoveni, având în vedere că s-au mutat în această zonă din Măieruș, prin anii 1960, și se află la doar doi kilometri de satul Arini, în timp ce satul Belin din Covasna este la opt kilometri”, a spus Ervin Gyorgy.