Protestele vestelor galbene din Franţa, o „catastrofă economică”. Rusia e suspectată de imixtiune

4 SĂPTĂMÂNI SUB „ASEDIU”: 17 noiembrie - primul protest, 282.000 de protestatari. 24 noiembrie - 166.000 de protestatari. 1 decembrie - 136.000 de protestatari. 8 decembrie -  125.000 de protestatari.

Protestele organizate în Franţa de Mişcarea „Vestelor Galbene", care denunţă majorarea preţurilor la carburanţi şi erodarea nivelului de trai, provoacă haos în Paris şi mai multe oraşe franceze, din 17 noiembrie. Ministrul finanţelor Bruno Le Maire a numit situaţia „o criză" atât pentru societate, cât şi pentru democraţie. „Este o catastrofă pentru comerţ, este o catastrofă pentru economia noastră", a spus el în timpul unei vizite prin magazinele din Paris care au fost distruse în timpul protestelor. Federaţia franceză pentru comerţ cu amănuntul a declarat agenţiei de presă Reuters că magazinele au pierdut aproximativ 1 miliard de euro de când protestele au început. Le Maire a declarat că afacerile restaurantelor au scăzut cu 20 până la 50%. Iar autorităţile de la Paris spun că revoltele au provocat daune în valoare de milioane de euro. Mai multe obiective turistice, printre care Turnul Eiffel şi Muzeul Luvru, au fost închise.
Preşedintele francez Emmanuel Macron este criticat pentru că de peste o săptămână a refuzat să vorbească despre subiectul protestelor în pofida escaladării violenţelor. Ultimul discurs major către francezi al preşedintelui a fost pe 27 noiembrie, atunci când a afirmat că nu-şi va schimba politicile din cauza unor „huligani”. Pentru această săptămână este anunţată o nouă poziţie publică.
Preţurile la motorină au crescut cu aproximativ 23% în ultimele 12 luni, iar decizia lui Macron de a impune o majorare a impozitelor de 6,5 cenţi pe motorină şi de 2,9 cenţi pe benzină de la 1 ianuarie (justificate pentru a finanţa investiţiile în energia din surse regenerabile) a înfuriat protestatarii. După o primă serie de proteste, Guvernul a acceptat să renunţe la majorarea taxei pe combustibili şi a îngheţat preţurile la electricitate şi gaze pentru anul 2019. Dar protestele au izbucnit şi în legătură cu alte probleme, printre care creşteri de salarii, impozite mai mici, pensii mai bune şi condiţii mai lejere la admiterea în universităţi. Mişcarea se bucură de un sprijin larg, evidenţiind frustrările economice şi neîncrederea în politică a familiilor mai sărace. Un sondaj de opinie de vineri a sugerat că sprijinul pentru protestatari este de 66%.
Pe de altă parte, autorităţile franceze au demarat investigaţii pentru a determina dacă Federaţia Rusă ar fi încercat să amplifice tensiunile din Franţa cu ajutorul unor sute de conturi false create pe reţele de socializare, relatează Deutche Welle. Primele indicii cu privire la o astfel de posibilitate ar fi fost date de relatările presei din Statele Unite şi Marea Britanie. Publicaţia The British Times, de exemplu, a făcut referire la aproximativ 200 de conturi false de Twitter, cu ajutorul cărora ar fi fost împrăştiate informaţii false. Una dintre metodele folosite fiind utilizarea de fotografii cu persoane rănite cu ocazia altor demonstraţii violente. Astfel încât să exagereze „brutalitatea forţelor de ordine franceze". Informaţiile utilizate de The British Times venind de la compania de securitate cibernetică, New Knowledge. Nu este prima oară în ultimii ani când Federaţia Rusă este acuzată de implicare în probleme interne ale unui stat din Vestul Europei. În 2017 ar fi susţinut grupurile separatiste din Catalonia, Spania.