Proteste în Ţara Făgăraşului: „nu suntem de vânzare”

Foto: FĂGĂRAŞ FEST (10–12 iulie 2026) -  Dezbatere lansată de oganizator, Fundaţia Carpathia Braşov, despre înfiinţarea Parcului Naţional Făgăraş.

Tema extinderii ariilor naturale protejate în Munţii Făgăraş şi eventuala transformare a Munţilor Făgăraş în parc naţional, pe care, de mulţi ani, primarii din zonă o contestă, a revenit în actualitate. De altfel, primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu, care este printre cei mai puternici contestatari ai instituirii unor noi restricţii în Munţii Făgăraş a anunţat proteste ale localnicilor şi primarilor. 
Subiectul a fost reaprins după ce în judeţul Sibiu a avut loc o dezbatere pe tema instituirii unor noi zone de protecţie strictă la care au fost invitaţi reprezentanţi autorităţilor locale din Sibiu, dar şi ai Fundaţiei Conservation Carpathia Braşov, care este principala susţinătoare a unor astfel de măsuri. 
„Marele absent a fost chiar comunitatea noastră: mi-ar fi plăcut să văd acolo şi un reprezentant din Ţara Făgăraşului, dat fiind faptul că suntem vizaţi direct în acest plan de instituire a unor zone de protecţie strictă, care ar urma să includă păduri şi păşuni, de pe teritoriul unor localităţi care fac parte din Ţara Făgăraşului. Eu cred că nu avem nevoie de un nou parc naţional impus peste comunităţile noastre. Avem nevoie de o administrare eficientă, transparentă şi responsabilă, făcută împreună cu oamenii locului. Cu primarii, cu proprietarii de păduri şi păşuni, cu ocoalele silvice, cu crescătorii de animale şi cu cei care trăiesc aici de generaţii. Nu e nevoie de activişti care privesc harta dintr-un birou şi cred că o cunosc mai bine decât cei care au crescut pe aceste meleaguri”, a precizat edilul din Făgăraş. 
Totodată, el a contestat concluziile prezentate în cadrul dezbaterilor moderate de jurnalistul Cătălin Striblea, potrivit cărora comunităţile din partea sudică a Munţilor Făgăraş ar fi mulţumite de instituirea unor astfel de zone de protecţie. „Poate că unii sunt. Dar au fost ascultaţi şi cei care nu sunt mulţumiţi?”, spune edilul, referindu-se la proprietarii de terenuri şi crescătorii de animale care, în opinia sa, resimt efectele restricţiilor.

Mesaj şi pentru „politicienii de la Bucureşti”
De asemenea, el a menţionat că prin instituirea unor noi zone de protecţie vor fi restrânse libertăţi ale localnicilor, care nu pot păşuna, nu pot exploata lemnul şi nu pot desfăşura o serie de activităţi.  
Totodată, el i-a acuzat pe politicienii de la Bucureşti, despre care spune că se autodeclară „patrioţi”, dar „nu fac nimic concret”. 

„Aceşti venetici care se autodeclară «reformişti»”
„Aceşti venetici care se autodeclară «reformişti» vor avea de-a face cu noi, oamenii locului. Noi nu vom pleca nicăieri. Vrem doar să fim lăsaţi în pace şi să ne putem hotărî singuri viitorul. Iar dacă va fi nevoie, vom ieşi şi în stradă, la proteste, dacă aceasta va rămâne singura soluţie pentru a fi ascultaţi. Şi vreau să le intre în cap tuturor: Ţara Făgăraşului nu e de vânzare”, a mai spus Sucaciu. 

Plus 90.000 de hectare de zone de protecţie strictă, pentru îndeplinirea unui jalon PNRR 
Amintim că anul trecut multe primării din judeţul Braşov au primit de la Ministerul Mediului adrese prin care erau anunţate că pe teritoriul lor au fost identificate terenuri care urmează să fie incluse în categoria zone de non-intervenţie (protecţie strictă), în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE, aşa cum şi-a asumat ţara noastră prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). 
Conform studiilor Ministerului Mediului, la nivelul întregului judeţ au fost identificată o suprafaţă totală de 89.802 de hectare se ar urma să fie incluse în această categorie. Asta înseamnă că pe suprafeţele incluse în această categorie nu se poate „mişca nimic”: din păduri nu se poate extrage lemn, păşunile nu pot fi întreţinute, nu se poate construi, nu se pot amenaja drumuri. Terenurile, respective sunt incluse, în general, în situri Natura 2000 (în care sunt permise unele intervenţii), astfel că pe acestea nu se poate „face orice”, dar sunt permise anumite proiecte ce permis dezvoltarea localităţilor.   
Pe de altă parte, de mulţi ani, Fundaţia Conservation Carpathia a propus de mulţi ani înfiinţarea în Munţii Făgăraş a unui parc naţional. 
Ambele idei au fost contestate încă de la început de cei mau mulţi dintre primarii localităţilor din judeţul nostru care au terenuri în Munţii Făgăraş.