Propunerea ALDE pentru judeţul Braşov: „Guvernanţă asociativă” şi „pact social”

ALDE Braşov va încerca să câştige în septembrie Primăria Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov cu tandemul Aristotel Căncescu - Gheorghe Ialomiţianu, candidaturile celor doi fiind anunţate oficial în cadrul unei conferinţe de presă ce s-a desfăşurat luni, la sediul partidului din Braşov. Mai exact, pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, candidatul ALDE este Aristotel Căncescu, iar pentru cea de primar al Braşovului - Gheorghe Ialomiţianu.
Cei doi au declarat că, dacă vor câştiga alegerile, vor colabora în proiecte majore pentru judeţul nostru, cum este cazul aeroportului sau a noului spital al Braşovului.
De altfel, Gheorghe Ialomiţianu a anuţat că ALDE Braşov va implementa un nou model de administraţie locală, pe care a denumit-o „guvernanţă asociativă metropolitană”.  Astfel, Ialomiţianu a afirmat  că „vom încerca să stabilim parteneriate între Consiliul Judeţean Braşov, Primăria Braşov şi primăriile din Zona Metropolitană Braşov, astfel încât să asigurăm o dezvoltare unitară.  Am decis că candidez din partea ALDE pentru că vreau să fac echipă cu Aristotel Căncescu”.
De asemenea, el a precizat că unul dintre obiectivele mandatului său va fi implicarea Municipiului Braşov în proiectul Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav. „Încă de la început, am avertizat că administraţia judeţeană nu dispune de toate resursele financiare pentru a susţine de una singură acest proiect şi am solicitat implicarea Primăriei Braşov. Eu şi Aristotel Căncescu vom face această investiţie printr-un parteneriat”, a afirmat Ialomiţianu. De altfel, el propune ca cele două administraţii, Consiliul Judeţean Braşov şi Primăria Municipiului Braşov, să colaboreze şi în cazul proiectului noului spital.
Totodată, candidatul ALDE Braşov pentru funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ susţine că, pentru a finaliza mai repede proiectul spitalului, autorităţile locale ar trebui să facă demersuri astfel încât acesta să nu mai fie unul regional. „Soluţia optimă este construirea unui spital clinic municipal de urgenţă, care ar putea fi realizat în doi ani. Proiectul unui spital regional nu poate fi finanţat nici de Primăria Braşov sau de Consiliul Judeţean Braşov. Este nevoie de finanţare europeană sau de la bugetul de stat”, a declarat Ialomiţianu.  
Pe de altă parte, acesta a lansat şi o altă propunere pentru dezvoltarea sistemului medical din judeţ: în fiecare cartier al Braşovului şi în fiecare localitate limitrofă să existe câte un centru de permanenţă.

„Nu Bucureştiul a «pus beţe în roată» Braşovului”
Gheorghe Ialomiţianu a mai spus că de-a lungul anilor, nu Bucureştiul a „blocat Braşovul” ci politicienii locali. „Disputele politice din Braşov au creat premise Bucureştiului să ne evite. Dacă exista colaborare la nivelul judeţului Braşov, în perioada în care eram ministru, în judeţul nostru veneau mult mai mulţi bani de la bugetul de stat”.

„Ori Primăria, ori nimic”
Ghoeorghe Ialomiţianu a afirmat că la alegerile din septembrie va merge pe ideea „totul sau nimic”, spunând că „or primăria, or nimic. Nu vreau să negociez un post de viceprimar”. Totodată, acesta a afirmat că, deocamdată, este doar candidat pentru primărie, însă, a anunţat că „dacă partidul îmi cere, voi fi şi pe lista pentru Consiliul Local”.
Gheorghe Ialomiţianu este membru ALDE Braşov din luna iunie a acestui an, însă intenţia de a candida pentru funcţia de primar al Braşovului, ca independent, a anunţat-o încă de anul trecut.

Criza din 2008 a blocat proiectul spitalului de la Hărman  
Despre cele două proiecte majore ale Braşovului, respectiv aeroportul şi noul spital, a vorbit şi Aristotel Căncescu, care era preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov când au fost începute primele demersurile pentru aceste investiţii. Ba mai mult, el a afirmat că s-a implicat în proiectul ALDE pentru că îl cunoaşte de foarte mult timp pe Călin Popescu Tăriceanu, despre care a spus că a fost ultimul om politic care a ajutat Braşovul. „Terenul pentru aeroportul de la Ghimbav a fost alocat de Guvern în perioada în care Tăriceanu era premier”, a declarat Căncescu.
În ceea ce priveşte spitalul regional de la Braşov, Aristotel Căncescu a declarat că în anul 2007 s-a pus problema construirii a opt spitale regionale în România, dar în primă fază Braşovul nu era pe listă. „Am făcut demersuri la Călin Popescu Tăriceanu, au mai fost incluse două spitale, unul la Braşov. Acesta ar fi urmat să se construiască la Hărman, pe un teren care este şi acum alocat de primăria comunei pentru această investiţie. Pentru spitalul de la Hărman a fost realizată chiar şi documentaţia tehnică, Guvernul plătind 500.000 de euro. A fost găsit şi un investitor privat, compania spaniolă Ibadesa, dar a venit criza din anul 2008, compania respectivă a ajuns chiar în pragul falimentului, iar proiectul a fost blocat”, a susţinut candidatul ALDE pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov.
Pe de altă parte, Aristorel Căncescu a spus că „după anul 2014, când am fost nevoit să renunţ la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, nu s-a mai făcut nimic. Turnurile şi celelalte monumente istorice sunt acum închise, iar la aeroport au apărut în luna iunie a acestui an nişte schele”.
Pentru că istoria totuşi nu s-a oprit în 2014, menţionăm că, în ceea ce priveşte aeroportul, terenul a fost recuperat prin lege, în decembrie 2016, de actuala administraţie judeţeană, pentru că acesta fusese cedat pe termen limitat Braşovului, iar despre „nişte schele” lăsăm cititorii să se pronunţe. În ceea ce priveşte turnurile şi alte monumente istorice, pe primul plan a fost în perioada de după 2016 reglementarea situaţiei juridice, acestea, inclusiv Casa Sfatului, apărând în acte cu doi proprietari, context care ridica probleme în ceea ce priveşte investiţiile.

Căncescu propune un „pact social”
Nu doar Ialomiţianu a ridicat problema colaborării între forţele politice din judeţul Braşov, ci şi Aristotel Căncescu. „Avem nevoie de un proiect de ţară, pe care Klaus Iohannis nu l-a oferit. Avem nevoie de un proiect pentru Braşov pentru că, în caz contrar, dacă nu se unesc toate forţele politice din judeţ, vor urma vremuri grele. În judeţul Braşov trebuie să facem un «pact social»”, a spus acesta.
Aristotel Căncescu a „cochetat” la începutul acestui an şi cu PER, însă luni, în conferinţa de presă a spus că a făcut acest lucru pentru că a încercat să creeze o alianţă între ALDE şi ecologişti, demers care nu a reuşit.
Nu în ultimul rând, Căncescu a afirmat că el a fost cel mai mult timp la conducerea judeţului Braşov, de-a lungul istoriei acestuia. „Judeţul Braşov a fost înfiinţat în anul 1919 prin decret regal. Eu am fost la conducerea judeţului timp de patru mandate. Nicio altă persoană nu a mai condus judeţul mai mult de patru ani”, a mai declarat acesta.