Proprietarii de păduri virgine au dificultăţi în a-şi primi compensaţiile

Deşi procedurile de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine din România au început de aproximativ doi ani, problema compensaţiilor nu a fost încă rezolvată. În judeţele Braşov, Covasna şi Mureş şi Harghita, evaluarea acestor păduri care odată încadrate într-una din cele două categorii nu mai pot fi exploatate, au fost deja finalizate, doar judeţul Sibiu acestea fiind încă în curs de desfăşurare. „Uniunea Europeană acordă astfel de compensaţii sau subvenţii doar celor care aplică măsuri mai stricte decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare. Din  pădurile virgine, nu se poate extrage masă lemnoasă, astfel că acordarea unor subvenţii de către Uniunea Europeană este imposibilă, interzicerea tăierii fiind interdicţia maximă”, a explicat Radu Melu, inginer silvic al WWF România. Acesta e declarat că în acest moment se desfăşoară un studiu privind pierderile respectivilor proprietari, acestea însumând anual trei metri cubi de masă lemnoasă pe hectar, ceea ce înseamnă aproximativ 80 de lei. 

În judeţul Braşov există 4.333 de hectare de „păduri virgine”, dintre care cele mai multe se află pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, loc unde extragerea masei lemnoase se desfăşoară foarte greu, în zonă lipsind infrastructura forestieră şi terenul fiind accidentat. Judeţul vecin, Covasna, are 440,4 de  hectare de „păduri virgine”, iar în Mureş şi Harghita acest tip de păduri nu a fost descoperit. Toate aceste suprafeţe au fost determinate în baza criteriilor şi indicatorilor aprobaţi printr-un ordin al Ministerul Mediului şi Pădurilor din 2012, o încercare asemănătoare înregistrându-se în urmă cu nouă ani, dată la care existau cu aproximativ cu 35% mai multe păduri virgine la nivelul întregii ţări. „Nu ştiu dacă o comparaţie în acest sens este elocventă. În 2005 s-a lucrat într-un mod destul de empiric. Totuşi, pădurile despre care s-a afirmat atunci că sunt virgine au fost evaluate şi acum, însă nu cu acelaşi rezultat în toate cazurile”, a mai declarat Melu.

 

Alţi proprietari pot primi subvenţii

Alţi proprietari de păduri pot primi subvenţii prin PNDR, în cadrul ciclului bugetar 2014-2020, dacă respectă anumite cerinţe. Astfel, ei trebuie să deţină o suprafaţă de minim 100 de hectare, iar 20% din suprafaţa pentru care se solicită subvenţia trebuie să fie transformată într-o „zonă de linişte”, asupra căreia nu se pot efectua intervenţii. Pe restul suprafeţei se vor executa lucrările prevăzute  de amenajamentul silvic, cu fără se interveni pe aceeaşi unitate amenajistică cu o periodicitate mai mică de cinci ani. Suma totală alocată pentru ciclul bugetar 2014-2020 în cazul acestor subvenţii este de aproximativ 250 de milioane de euro, pentru asigurarea de zone de linişte, prin PNDR  acordându-se câte 31,03 euro/an/ha.

 

 

Foto: Pădurea virgină de la Şinca, cel mai înalt brad din câţi s-au măsurat în toată România, 62,5 metri.