Promisul adevăr de după Revolta din `87 de la Braşov. SRI mai predă 1.000 de dosare ale Securității

Serviciul Român de Informaţii (SRI) va preda Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) „zilele acestea” peste o mie de dosare ale fostei Securităţi şi peste 6.600 de role microfilm, scrie News.ro. „Încă 1.060 de dosare, 21 de mape, 14.290 de fişe, 6.644 de role microfilm vor fi predate de SRI, zilele acestea, la CNSAS. Predarea arhivei fostei Securităţi merge până la capăt!”, a anunţat purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.
În 2017, directorul SRI, Eduard Hellvig, anunţa că instituţia a încheiat legăturile cu „trecutul nefast” de dinainte de 1989, anunţând că va preda Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) documentele necesare pentru a lămuri aspecte în anumite cazuri, precum cel al revoltei din Braşov din 1987.
„În ciuda numeroaselor afirmaţii vehiculate deliberat, pot spune că SRI a încheiat orice legătură cu trecut nefast din dinainte de ‘89 şi că întreaga activitate este guvernată de principii şi valori. Au trecut 30 de ani de la evenimentul de la Braşov şi sunt de acord că trebuie făcută lumină în aceste cazuri. Voi face tot ce ţine de mine pentru acest lucru”, a spus Eduard Hellvig.
Directorul SRI a anunţat că a finalizat procedurile pentru predarea către CNSAS a documentelor care să poată lămuri aspecte importante din anumite cazuri, dând exemplu cazul dizidentului Gheorghe Ursu sau al revoltei din Braşov.
„Vă anunţ în premieră că am finalizat în cadrul unor structuri interne specializate procedurile pentru a preda către CNSAS şi anumite documente care nu au putut fi predate până acum, potrivit legii, şi care sper că vor lămuri anumite aspecte importante legate de trecutul controversat. De fapt, conform legii, SRI a predat CNSAS toate dosarele solicitate de Consiliu – referitoare la cadre stabilite prin sentinţe judecătoreşti ca fiind «lucrători ai Securităţii»”, a mai declarat directorul SRI.
El a mai spus că pentru perioada următoare se va face o reevaluare a dosarelor care mai sunt în arhiva centrală pentru identificarea documentelor care pot fi predate.
„Generaţia dumneavoastră are dreptul să cunoască şi să înţeleagă trecutul – pentru a putea construi împreună viitorul”, a subliniat Eduard Hellvig, într-un discurs susţinut la Universitatea de Vest din Timişoara.