Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
Publicat la 29 noiembrie 2017
450.000 de locuitori, din care 120.000 de pensionari, o treime din ei cu vârste peste 80 de ani
Institutul Naţional de Statistică a lansat un studiu cu privire la viiorul demografic al României. Potrivit calculelor INS, în varianta optimistă, pentru anul 2060, România ar putea avea 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă, doar 12,5 milioane locuitori. Varianta medie (care e şi cea mai plauzibilă) indică o Românie cu 13,8 milioane locuitori.
Potrivit studiului, populaţia Braşovului a urcat în perioada 2012 – 2015 de la 550.171 de persoane la 550.981 de locuitori. Adică cu fix 810 persoane. În cadrul Regiunii centru, doar Sibiul a avut o creştere a populaţiei în perioada analizată, de 648 de persoane, până la 400.136 de locuitori. În rest toate judeţele din regiune au pierdut în medie câte 3.500 de persoane, Alba scăzând cu peste 5.000 de locuitori.
Până în anul 2060, însă, Braşovul ar urma să piardă, în varianta medie (cea mai plauzibilă, deci), 95.313 persoane, urmând să ajungă la un efectiv de 455.668 de locuitori. Proiectarea pentru anul 2030 în această variantă indică o populaţie de 536.587 de locuitori. Mai exact, Braşovul ar urma să piardă aproximativ 1.000 de locuitori anual până în 2030.
În această variantă, în 2060 populaţia Braşovului va fi compusă din 27,7% pensionari (persoane trecute de 65 de ani) şi 14,4% copii (până în 14 ani). Segmentul activ al populaţiei ar urma să fie compus din 58%, din care se mai poate tăia un 10% - persoane aflate într-o formă de şcolarizare – liceu sau facultate. Rezultă că mai puţin de jumătate din acest număr, mai puţin de 220.000 de persoane, ar constitui bazinul de forţă de muncă. Iar în cazul în care guvernele vor încuraja în continuare nemunca, numărul salariaţilor ar urma să fie undeva pe la 120.000 – 130.000 de persoane. Un luru oarecum bun ar fi că speranţa de viaţă ar urma să crească, numărul persoanelor de peste 80 de ani dublându-se faţă de 2015 până la 40.629 de persoane. E drept că şi numărul de pensionari va urca de la 86.899 la 126.259.
În varianta intermediară, una mai apropiată de cea oprimistă, judeţul Braşov ar putea pierde doar 34.006 locuitori până în 2060, urmând să fie compusă din 516.975 de locuitori. În această variantă, arată studiul, numprul pensionarilor ar fi la 29,8%, iar cel al copiilor ar urma să fie de 17,1%. Aşadar, segmentul activ (15 – 64 de ani), ar fi la peste 55% din populaţie.
Evoluţia fenomenelor demografice din perioada 2012-2015 a constituit baza scenariilor de proiectare a populaţiei rezidente a fiecărui judeţ. S-a realizat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi soldului migratoriu pe termen lung (pentru cel puţin 12 luni) la nivelul fiecărui judeţ. Prin însumarea populaţiei rezidente proiectate obţinute pentru fiecare judeţ s-a stabilit populaţia rezidentă proiectată a României până în anul 2060.
„Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate, în educaţie, în protecţia socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei. Accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a populaţiei determină schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin apariţia unei noi grupe, „vârsta a patra" şi anume „cei mai vârstnici vârstnici", persoane de peste 80 de ani, se arată în studiul publicat de Statistică, lucrare intitulată „Proiectarea populaţiei în profil teritorial la orizontul anului 2060”.
2030, „AN DE COTITURĂ”: În următorii 12 ani, populaţia judeţului cu „doar” 1.000 de locuitori pe an, după care regresul indicilor demografici se accentuează.
nu este nici un comentariu
Amenzile pentru persoanele care tulbură liniştea publică vor fi dublate, conform unui proiect de lege care a primit aviz favorabil din partea Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, marţi, 28 aprilie.[...]
2026-04-30 citeste mai multÎnscrierea copiilor în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar în anul şcolar 2026-2027 începe în 25 mai, după o perioadă dedicată reînscrierilor,[...]
2026-04-30 citeste mai mult1404 cazuri de „boli de sezon” au fost raportate în săptămâna 20-26 aprilie, potrivit datelor centralizate la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov, în[...]
2026-04-30 citeste mai multCeremonia s-a desfăşurat la „Monumentul eroilor desrobitori de neam”
2026-04-30 citeste mai multAu trecut şi sărbătorile pascale, iar organismul oricărui român cu rude multe şi cu respect pentru tradiţii de tot felul a suferit tot soiul de agresiuni. Dacă astăzi suntem obişnuiţi[...]
2026-04-30 citeste mai mult
Adaugă un comentariu