Proiectele Râşnovului, în Master planul naţional privind dezvoltarea turismului

Viceprimarul Râşnovului, Liviu Butnariu, a prezentat, strategia de dezvoltare a turismului din staţiune în cadrul workshop-ul  tema „Master Planul de Investiţii în Turism”, organizat în 15 mai, la sediul Guvernului, de Ministerul Turismului, în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului şi Comitetul pentru Turism din cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la sediul Guvernului. La eveniment, a participat ministrul Turismului, Mircea Dobre, preşedintele Comitetul pentru Turism din cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Armado Peres, iar din judeţul nostru, invitat în calitate de lider în ceea ce priveşte sporturile de iarnă, pe lângă Râşnov, au mai fost reprezentate localităţile Braşov şi Rupea.
Cel mai important proiect prezentat de reprezentanţii primăriilor din judeţul Braşov, a fost cel de extindere a domeniului schiabil din Poiana Braşov până la Râşnov, în prezent fiind luate în calcul două variante.
Prima variantă presupune construcţia a aproape 25 de km de pârtii noi a încă 25 de km de pârtii noi, cu grade diferite de dificultate, care să să aibă ca punct de plecare Pârtia Kanzel şi să asigure legătura cu Râşnovul. În acest caz trebui să realizeze două instalaţii de transport pe cablu, dar şi un al doilea lac de acumulare.
A doua variantă presupune presupune amenajarea a 10 km de pârtii noi (cu mai multe grade de dificultate) şi a unei telegondole, care să facă legătura între o platformă de pe DN 1E şi Vârful Postăvarul. Pe versantul pe care ar urma să se amenajeze cei 10 km de pârtii sunt şi suficiente izvoare care pot captate pentru alimentarea actualului lac de acumulate din Poiană, din care se ia apa pentru zăpada artificială.
 „Noi am susţinut acest proiect al braşovului, care reprezintă o continuare a strategiei Râşnovului privind dezvoltarea infrastructurii turistice, dar şi a celei sportive”, a declarat viceprimarul Liviu Butnariu.  

Living history în „Cetatea care trăieşte”
Unul dintre cele mai importante proiecte prezentate la minister este reabilitarea şi de punere în valoare a Cetăţii Râşnov, investiţie pentru care a fost aprobată o finanţare europeană prin POR, Axa 5.1, pe un proiect al Primăriei Râşnov depus anul. Până la semnarea contractului e vorba de zile, iar valoarea totală este de 3,966 milioane de euro, inclusiv TVA. Proiectul presupune desfiinţarea intervenţiilor ilegale ale administratorului italian din perioada 2000 – 2006, urmate de ample restaurări la Incinta de vest (Cetatea de Sus). De asemenea, se vor realiza amenajări necesare activităţilor muzeale sau organizării unor expoziţii în aer liber, ateliere tip living history, târguri medievale, ateliere de educaţie muzeală şi de patrimoniu, concerte, festivaluri, concursuri treasure-hunt, toate acestea sub conceptul „cetatea care trăieşte”.

Skate park de aproape 5 milioane de euro cu finanţare europeană
Tot din proiectele prezentate la Bucureşti face parte şi cel din Valea Cărbunării, unde Primăria Râşnov are în vedere realizarea unui proiect cu fonduri europene, „Crearea infrastructurii de agrement sportiv în Râşnov”, care presupune  amenajarea unor alei pietonale, spaţii de joacă pentru copii, o pistă de biciclete, trial bike, zonă de skateboard, alei pietonale, parcare, gardene şi pistă de longboard. Valoarea totală a proiectului acestui „skate park” este estimată la 22.393.344,76 lei (4.976.298,84 euro), din care 447.866,90 lei (99.525,98 euro - 2%) este contribuţia Oraşului Râşnov şi 21.945.477,86 lei (4.876.772,86 euro – 98%) este asistenţa nerambursabilă ce ar urma să fie acordată prin POR 2014 – 2020, Axa prioritară 7.1.
Râşnovul este una dintre cele trei staţiuni de interes naţional din judeţul Braşov, alături de Predeal şi Poiana Braşov, statut fiind obţinut în anul 2012, pe baza îndeplinirii criteriilor obligatorii de atestare, atinse în urma implementării, timp de mai mulţi ani, a unei strategii privind dezvoltarea turismului. La şedinţa de Bucureşti au fost prezentate şi proiectele Râşnovului deja implementate, în special cele de mare infrastructură, cum ar fi retransformarea centrului istoric în piaţetă medievală, cu transferarea în subteran a traficului auto şi a reţelelor urbane, contsruirea liftului către Cetate şi Parcul cu dinozauri.