Proiectele noilor spitale ale Braşovului, într-un stadiu incert. Răspunsurile lui Rogobete

Dacă în alte oraşe din România se lucrează la construirea unor noi spitale, unele dintre ele regionale, în judeţul Braşov lucrurile bat pasul pe loc în ceea ce priveşte finanţarea Spitalului Clinic Regional de Urgenţă şi Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase. Subiectul celor două unităţi sanitare a fost ridicat marţi, 17 martie, în Parlamentul României, când ministrul Alexandru Rogobete a prezentat bugetul Ministerului Sănătătăţii şi a răspuns întrebărilor adresate de senatori şi deputaţi. 
Astfel, Alexandru Rogobete a fost întrebat de deputatul USR Braşov Allen Coliban de ce proiectele celor două spitale din judeţul Braşov nu se regăsesc în bugetul ministerului şi care sunt planurile pentru cele două investiţii. 

Spitalul de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase: noroc cu Primăria
Cele mai bune veşti au venit din partea ministrului în cea ce priveşte Spitalul de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase. „Pentru acest spital a început proiectarea, cu finanţare din bugetul propriu al Primăriei Braşov. După finalizarea proiectării are toate şansele să fie mutat în Programul Naţional de Investiţii în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti (după ce a fost scos de pe lista de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.)”, a declarat Rogobete.
Programul Naţional de Investiţii în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti (PNIIUS) este finanţat din fonturi europene, prin Programul Sănătate, dar şi din împrumuturi. De altfel, ministrul a dat de înţeles că unitatea braşoveană urmează a construită din împrumuturi, a aşa cum a afirmat de mai multe ori şi predecesorul lui, Alexandru Rafila. „Semnarea efectivă (a contractului de finanţare pentru spitalul din Braşov, n.r.) se va face când se va încheia acordul cu Banca Europeană de Investiţii. Nu mă întrebaţi când se va întâmpla acest lucru”, a spus ministrul în timpul audierilor. 
Contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase a fost semnat la începutul acestui an cu Asocierea dintre Ubitech Construcţii (lider), Conim Partners, Mithras Build, Leviatan Design, Copraag Entrepreneur, la care se adaugă următorii subcontractanţi: Lagan Aviation&Infrastructure Limited - terţ şi subcontractant, Focus Security Sistems - subcontractant, EMGaz Construct subcontractant, Hospital Technical Solutions - terţ şi subcontractant. Valoarea contractului de proiectare şi execuţie este de 368.591.739 lei + TVA. Spitalul se va construi în vecinătatea viitorului spital regional (în spatele Centrului de afaceri din Bartolomeu), iar termenul de finalizare a proiectului este de 28 de luni, dintre care 6 pentru proiectare şi 22 pentru execuţia lucrărilor.

Primăria Braşov a aşteptat mai bine de un an să se semneze contractul de finanţare 
La începutul acestui an, când a emis ordinul pentru începerea serviciilor de proiectare, primarul Braşovului, George Scripcaru, a anunţat că investiţia va fi începută de municipalitatea braşoveană, din fonduri proprii, urmând ca, ulterior, să fie încadrat . 
Amintim că, în luna noiembrie 2024, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat la Braşov că împrumutul pentru realizarea mai multor spitale cu finanţare de la Banca Europeană de Investiţii a fost contractat. Tot atunci, el anticipa că în luna decembrie a anului 2024 sau în luna ianuarie a anului 2025, va fi semnat contractul de finanţare pentru spitalul din Braşov, însă acest document a mai fost încheiat.   

Spitalului Regional Braşov: „Ministerul Sănătăţii nu se opune, dar nici nu se implică” 
În ceea ce priveşte Spitalul Clinic Regional de Urgenţă Braşov, un proiect pregătit de autorităţile locale braşovene de aproximativ 10 ani, situaţia este destul de neclară. Pentru implementarea proiectului, Primăria Braşov a apelat la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare Braşov, iar ca soluţie de finanţare a investiţiei a fost identificat parteneriatul public-privat. Referitor la aceste demersuri, Alexandru Rogobete a declarat că „dacă autoritatea publică îşi doreşte un parteneriat public – privat, Ministerul Sănătăţii nu se opune, dar nici nu se implică”.