Proiectele de legi ale Educaţiei: lămuririle de după dezbaterea publică

Proiectele de legi ale Educaţiei, unul pentru preuniversitar, altul pentru universitar, care au „încins” societatea (care a sesizat, totuşi, că dezbaterea are loc în vacanţă) au însumat mai mult de 9.000 de amendamente propuse şi înregistrate 1.486 de seturi de propuneri, potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a susţinut joi, 25 august, o conferinţă „de sinteză”, la finalizarea etapei de consultare publică.
Proiectele s-au aflat în dezbatere în perioada 13 iulie – 24 august. „Unele sunt amendamente puternic justificate, altele sunt simple solicitări, a 3-a categorie – amendamente care se repetă, a 4-a categorie – amendamente care sunt total antagonice. Toate vor fi analizate cu maximă responsabilitate în zilele ce vor urma, aşa încât săptămâna viitoare să avem o formă care să fie trimisă pe circuitul de avizare – ministere, Consiliul Legislativ, avizul CES. Observaţiile vor trebui să fie incluse în lege şi vom avea a 3-a formă a proiectelor de legi, după cea la care lucrăm acum, pe baza propunerilor primite. În acea formă, proiectele vor intra în guvern, sper să se întâmple la începutul lui septembrie, nu pot să dau o dată. Vor fi transmise Parlamentului. Am precizat aceste lucruri pentru a înţelege că ieri (miercuri – n.r.) a fost o zi tristă că s-a încheiat perioada de dezbateri. Dar mai sunt ocazii să se facă propuneri ca din proiecte bune să se facă proiecte şi mai bune. Unele dintre propuneri au fost deja analizate şi deja acceptate, regăsindu-se în proiectul care va fi avansat în circuitul de avizare”, a spus ministrul.

Colegiile naţionale din oraşe, scoase din programul „Masa caldă”. Alocaia de hrană creşte a 15 lei pe zi
Una dintre modificările anunţate de oficiali ese că 300 de şcoli vor fi incluse în programul „Masă caldă”, dar nu colegiile naţionale dintr-un oraş, de exemplu. De asemenea, va fi o creştere semnificativă a alocaţiei pentru hrană, la 15 lei pe zi. „Important e ca selecţia acestor şcoli să se facă aşa încât să beneficieze acei elevi care au cea mai mare nevoie. În această listă nu se va mai regăsi colegiul naţional din centrul unui municipiu, pentru că în mod evident chiar dacă nu excludem ideea nevoii în acele şcoli, e de natura evidenţei că nevoia e mult mai mare în alte şcoli”, potrivit oficialului.

Admiterea cu examen la liceu, şi în colegii, nu doar în cele naţionale. Dar după Evaluarea Naţională
Unul dintre cele mai contestate puncte din proiectul de lege pentru preuniversitar, admiterea la liceu cu examen va putea fi făcută „nu doar în colegii naţionale, ci şi în colegii, o şansă în plus pentru candidaţi, (…) după Evaluarea Naţională (…), dar nu va fi obligatorie . Avem disponibilitate din partea Academiei Române pentru elaborarea subiectelor”. De asemenea, colegiile au şansa să propună, cu condiţia să anunţe din timp, o altă probă. Subiectele pentru admiterea organizată de colegii vor fi eleborate la nivel naţional, în afara şcolii.

Baclaureatul de tip nou: „Va trebui extinsă lista probelor facultative la alegerea candidaţilor”
Un alt punct, la fel de discutat de toată lumea, a fost cel a  Bacalaureatului de tip nou, cel mai probabil din 2027. Acesta urma să aibă o probă scrisă care să includă subiecte de verificare a cunoştinţelor din mai multe materii (inclusiv româna), două probe de limbă străină, verificare de competenţe digitale şi o probă facultativă. „Va trebui extinsă lista probelor facultative la alegerea candidaţilor la bacalaureat. (…) Se justifică o probă scrisă la Limba română, inclusiv gramatică, unde va fi mutat total accentul de pe memorare. (…) Aceste probe de la BAC trebuie corelate şi cu calificările definite de ANC, pentru ca după aceste probe să existe certificate de competenţă credibile”, a mai spus ministrul.

Palatele şi cluburile copiilor, preluate de consiliile judeţene. Statutul va fi de unităţi de educaţie extraşcolară
„Toţi angajaţii palatelor şi cluburilor copiilor îşi vor păstra statutul de cadru didactic, iar acestea vor fi definitive unităţi de educaţie extraşcolară, cu patrimoniu descentralizat, care vor trece la consiliile judeţene, nu la primării. Deci angajaţii acestor instituţii vor avea în continuare statutul şi beneficiile cadrelor didactice”, a detaliat Cîmpeanu.

Copiii cu CES, maxim 3 în clasă. Profesorii primesc spor pentru ei
Copiii cu cerinţe speciale care au forme uşoare de afecţiuni vor fi preluaţi în învăţământul de masă gradual, a susţinut ministrul Cîmpeanu. „Şcolile speciale trebuie susţinute. În aceste şcoli însă vor fi doar acei elevi aflaţi la un nivel care nu permite integrarea în învăţământul de masă, care va prelua copiii cu forme uşoare de CES. E nevoie de copii cu cerinţe speciale în învăţământul de masă. Nu e drept că pentru ei drumul se opreşte când ies din şcoala specială
Acolo unde este posibil, ei vor fi preluaţi gradual, nu mâine, nu toţi, în învăţământul de masă, de către şcolile care îndeplinesc condiţiile. Profesorii din învăţământul de masă vor beneficia de un spor de 5 % pentru fiecare copil preluat în clasă, maximum 15%, pentru că într-o clasă vor putea fi preluaţi maximum 3 copii cu cerinţe speciale”, potrivit aceleiaşi surse.

Primă de instalare pentru cadrele didactice care se titularizează „la ţară”
Pentru cadrele didactice care se vor titulariza în şcoli din mediul rural va exista o primă de instalare de 3 salarii medii brute pe economie, a susţinut oficialul dee la Educaţie. „Aceste propuneri au fost deja agreate, continuăm analiza”, a declarant Cîmpeanu.

Renunţarea la titlul de doctor, posibil cu returnarea sumelor
„Posibilitatea de renunţare la titlul de doctor are legătură doar cu drepturile persoanelor. După analiză, vom vedea dacă această propunere rămâne în lege. Dacă rămâne, au fost formulate mai multe propuneri. Persoana care renunţă va fi obligată să returneze toate sumele. O propunere luată în considerare: Universitatea care a emis titlul de doctor la care se cere renunţarea să fie obligată să facă o analiză din toate perspectivele – analiză temeinică a tezei de doctorat (schimbare de direcţie de la cerere de renunţare la retragere)”, a explicat Cîmpeanu.