Proiecte și finanțări pentru localitățile din zona Rupea
Autor: Ovidiu VRÂNCEANU
Publicat la 19 aprilie 2008
Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor și Primăria Rupea, au organizat, joi, la Casa de Cultură din orașul Rupea, conferința cu titlul „Oportunități de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală din micro-regiunea Rupea-Cohalm”
Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor și Primăria Rupea, au organizat, joi, la Casa de Cultură din orașul Rupea, conferința cu titlul „Oportunități de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală din micro-regiunea Rupea-Cohalm”. Prezentările și dezbaterile au vizat oportunitățile actuale de finanțare și modalitățile de accesare a fondurilor nerambursabile pentru proiectele din zona Rupea-Cohalm. Cuvintele-cheie au fost cele de parteneriat, de gândire integrată, de apropiere față de comunitatea locală, de strategie și acțiune concretă.
La eveniment au participat potențialii beneficiari ai fondurilor nerambursabile interesați să inițieze proiecte de dezvoltare locală în aria celor zece localități din zonă (Rupea, Cața, Homorod, Bunești, Jibert, Ticuș, Hoghiz, Racoș și Ungra), reprezentanți ai administrațiilor publice locale, investitorilor locali, străini din zonă precum și reprezentanți ai unităților de învățământ, instituțiilor de cult și ONG-urilor.
Evenimentul a fost organizat ca activitate în cadrul Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală Rupea-Cohalm, proiect ce își propune dezvoltarea durabilă a Micro-regiunii Rupea-Cohalm în beneficiul pe termen lung al comunității locale.
Flavius Dumitrescu, primarul orașului Rupea, a declarat că „pentru zona Rupea, turismul reprezintă o alternativă economică viabilă. În această zonă, populată în trecut preponderent de sași, Cetatea Rupea, bisericile fortificate, precum și izvoarele termale de la Homorod și Rupea – comparabile din punct calitativ cu cele de la Karlovi Vary – avem suficiente resurse culturale și naturale pentru a construi o ofertă turistică solidă. Poziționarea în zona de dezvoltare turistică dominată de Brașov, Sighișoara și Sibiu, ne poate fi de mare ajutor în viitor”.
Ionuț Țața, director al Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, a prezentat proiectele de dezvoltare locală ale celor 10 localități din regiunea Rupea-Cohalm. „În judetul Brașov, avem trei micro-regiuni cu caracteristici socio-economice foarte diferite. Dintre acestea, Țara Rupei are cea mai slabă dezvoltare economică, deci necesită cu atât mai mult atenția noastră. Strategic, valorificarea turistică a resurselor naturale și culturale reprezintă soluția cea mai viabilă. Nu trebuie însă să uităm de dezvoltarea infrastructurii de transport, apă și canalizare, și mai ales a celei sociale. În cele 10 localități, există proiecte eligibile pregătite pentru toate programele operaționale sectoriale și pentru cel regional. Dincolo de aceste proiecte, trebuie să ne și apropiem de comunitățile locale și să implicăm membrii acestora cât mai mult în inițiativele noastre”, a precizat Țața.
Margareta Purcărea, reprezentanta Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale a prezentat oportunitățile de finanțare pentru mediul rural, mai ales cele din cadrul axei 3 dedicate îmbunătățirii calității vieții și diversificarea economiei rurale, dar și cele destinate turismului rural. „În curând vor fi lansate și programele de finanțare dedicate turismului în cadrul cărora vor fi eligibile construirea de pensiuni agro-turistice, dezvoltarea de activități recreaționale, structurilor de agrement, activități de informare-marketing. Pentru zona Rupea-Cohalm este necesară dezvoltarea rațională a structurilor de cazare turistică pentru evitarea supra-concentrării la care s-a ajuns în alte zone turistice din țară”, a spus sursa citată.
Caroline Fernolend, director executiv al Fundației Mihai Eminescu Trust - organizație implicată în reabilitarea bisericilor, fortificațiilor și a caselor săsești din zona Rupea - a propus reprezentanților ministerelor soluții pentru o mai mare apropiere de membrii comunităților locale rurale, prin simplificarea ghidurilor de finanțare.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu