Programul anti-accidente din Braşov, prezentat la Camera Deputaţilor

Viceprimarul Braşovului, Sebastian Rusu, a prezentat marţi, 21 iunie, în prima zi a conferinţei internaţionale „Comportamentul uman în siguranţa rutieră 2022” (ce se desfăşoară la Camera Deputaţilor în perioada 21 – 22 iunie 2022) măsurile luate de municipalitatea braşoveană pentru creşterea siguranţei pietonilor.
Mai exact, viceprimarul a precizat a prezentat proiectul de iluminare suplimentară a trecerilor de pietoni, dar şi programul de semaforizare a „zebrelor” din oraş. „Proiectul a fost apreciat de participanţii la eveniment. Siguranţa rutieră din oraşul nostru e un exemplu de bună practică ce poate să fie implementat în celelalte mari oraşe. Am fost singurul reprezentat al unei administraţii publice locale care a susţinut un proiect pe această temă”, a declarat viceprimarul Braşovului.
În acest moment, în municipiul Braşov sunt 34 treceri de pietoni semaforizate cu buton, 12 treceri cu semaforizare corelată (de tip undă verde) şi 52 treceri de pietoni iluminate suplimentar, iar programul de securizare a „zebrelor” va continua şi anul acesta.
La evenimentul de la Bucureşti au luat parte Alexandru Rafila (ministrul Sănătăţii), Raed Arafat (şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă), Ionuţ Savoiu (secretar de stat Ministerul Transporturilor), parlamentari, specialişti români şi străini din domeniul transportului, infrastructurii şi siguranţei rutiere (autorităţi centrale, instituţii de învăţământ, companii, ONG-uri etc).

România, pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte accidentele rutiere
Evenimentul de la Bucureşti a este organizat în contextul în care România România se află de patru ani la rând, pe primul loc la numărul de accidente rutiere din Europa. Conform buletinului de siguranţă rutieră al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), ţara noastră înregistrează anual o medie de 1.800 de decese din accidente rutiere.
Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 ţări analizate şi pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calităţii infrastructurii rutiere, cât şi a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localităţi care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic.