Profesoara din Braşov care a înfiinţat trei şcoli româneşti în Danemarca

În 2012, Laura Dachin, o profesoară de limba română din Braşov, s-a mutat în Finlanda, la Helsinki. După ce a predat o vreme engleza i s-a cerut sprijinul să le predea româna copiilor români din capitala finlandeză. Au urmat apoi mutarea în Danemarca şi noi oportunităţi de a-i învăţa pe copiii familiilor stabilite în ţara nordică limba, istoria şi cultura română, scrie Şcoala 9.
Braşoveanca a deschis în ultimii şapte ani trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria şi cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii şi note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de şanse a fiecărui copil şi s-ar crea diferenţe”, explică profesoara într-un interviu pentru Şcoala 9, o platformă publicistică având ca temă educaţia, fondată şi finanţată de BRD.
Astăzi, Laura Dachin coordonează trei centre româneşti, în Arhus, Farvang şi Vejle, la care are înscrişi 85 de copii. Copiii frecventează cursurile în regim after-school. Sunt împărţiţi după vârstă şi învaţă despre obiceiurile şi tradiţiile din ţara noastră şi exersează limba română. Fac parte fie din familii româneşti sau bilingve. Singura condiţie ca un copil să poată veni la şcoala de limbă română este să aibă vârsta de 6 ani împlinită şi unul dintre părinţi să fie de naţionalitate română.

Sprijin din partea autorităţilor daneze
Înfiinţarea şcolilor nu a fost deloc o povară birocratică şi a avut parte de tot sprijinul autorităţilor. Profesoara a mers la autorităţi cu o listă alcătuită din părinţii care solicitau aceste cursuri şi a cerut un spaţiu.
„Tot autorităţile daneze sunt cele care ne-au pus la dispoziţie şi suportul tehnic necesar pentru desfăşurarea orelor: smartboard, proiector, laptop, acces gratuit la internet etc. Legile europene oferă şi asigură posibilitatea efectuării cursurilor de limba maternă pe tot teritoriul Uniunii Europene. De aici, totul a evoluat până am ajuns în stadiul actual”, explică Laura.
De aici încolo a trebuit să-şi pună toată priceperea la treabă. Predă prin metode interactive, bazate mai mult pe joc şi joacă, pe implicarea directă a copilului în procesul de învăţare. Susţine singură toate orele. Predă limba română, face lectură, scriere, caligrafie. Cei mai mulţi dintre elevii ei vin ca să nu uite limba, să vorbească corect, să scrie corect, să înveţe noţiuni de geografie şi istorie a României. Le vorbeşte inclusiv despre impactul sistemului comunist asupra culturii şi civilizaţiei române şi despre cum a evoluat ţara noastră de-a lungul istoriei.
„În opinia mea, aceste lucruri sunt extrem de importante pentru dezvoltarea lor personală. Cunoscându-şi rădăcinile, vor putea să înţeleagă mai bine şi să asimileze corect diferenţele între diferitele societăţi, cum sunt cea din care vin şi cea în care trăiesc”, spune Laura.

Distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural”
Laura Dachin este foarte fericită cu viaţa pe care o are în Danemarca. Simte că toată munca sa este apreciată la justa valoare. Acum doi ani a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler pentru promovarea culturii în Danemarca şi în octombrie a fost nominalizată în topul „100 de români din diaspora”.  
În cei şapte ani de Danemarca a putut să observe diferenţele dintre cele două sisteme. „Există foarte multe cadre didactice care pot aduce un suflu nou, metode noi, idei noi, dar, din păcate, nu le este permis să le implementeze decât la o scară extrem de redusă. În Danemarca, sistemul în sine este permisiv şi inovativ”.
Vede şi lucrurile bune la şcoala de acasă: pedagogi de excepţie datorită cărora mulţi copii îşi descoperă potenţialul foarte repede şi cunoştinţele de cultură generală care sunt predate la o scară mai largă decât în alte sisteme. „Din punctul meu de vedere, nu informaţia este greşită, ci modalitatea de transmitere a ei nu este adecvată vârstei.”

Copiilor danezi li se predau la şcoală drepturile pe care le au
În Danemarca, copilul este privit diferit, este cu adevărat o prioritate. Elevii îşi cunosc foarte bine drepturile, pentru că le sunt predate la şcoală. În plus, accesul la învăţământ este 100% gratuit.
În ţara scandinavă, copilul are posibilitatea să se dezvolte conform constituţiei lui interne, conform înclinaţiilor pe care le are şi este încurajat să facă asta, fără a fi constrâns. „Faptul că poate să decidă ce paşi doreşte să facă în continuare, fie că este vorba de învăţământul superior sau de o şcoală de meserii, este extrem de important. Oricine îşi poate alege ce meserie doreşte să facă, fără teama că o să fie marginalizat, umilit, sau privit ciudat că şi-a ales acel drum. Nimeni nu judecă pe nimeni. Fiecare are dreptul la liberul arbitru”.
Laura Dachin a mai explicat pentru Şcoala9 că prioritară în educaţia elevilor danezi este evitarea situaţiilor suprasolicitante şi care conduc la stres inutil şi multă agitaţie. Drept urmare, fără competiţii, concursuri şi fără încurajarea copiilor de a vâna premii. Nu se pune focus pe competiţie, mai ales la nivelul primar şi gimnazial. Dacă un copil vrea să facă mai mult decât la şcoală, există instituţii pentru asta, dar în clasă, toţi sunt egali şi au şanse egale.
 
La ei vs la noi
În Danemarca greşelile nu sunt evidenţiate şi expuse public, corecturile nu se fac cu roşu să sară în ochi şi copiii nu sunt criticaţi. „Orice problemă care ar putea să apară, ea va fi discutată cu părinţii, în întâlniri private cu reprezentanţii şcolii, mai exact cu pedagogii principali de la clasa din care face parte copilul”.
Programa şcolară este simplă. Nu se pune accent pe partea teoretică decât relativ târziu. „Nu este nevoie ca elevul să înveţe formula acidului acetic - oţetului, dar vor şti la ce foloseşte el şi ce se întâmplă când intră în contact cu alte substanţe, prin intermediul experimentelor”.
La nivelul şcolar primar, copiii au ore de daneză, matematică şi educaţie fizică. La învăţământul gimnazial, li se adaugă copiilor în programă limbile străine şi materiile de cunoaştere a lumii (fizică, chimie, biologie).
Notarea începe odată cu clasa a VI-a. Până atunci, se fac două evaluări generale pe an, pentru a se vedea unde anume are nevoie de mai mult sprijin copilul respectiv. Iar legat de temele pentru acasă, volumul nu este mare deloc pentru a nu afecta dezvoltarea copiilor.  
„Tema constantă pe care o au este să citească cel puţin 20 minute pe zi”