Producătorii tradiţionali din Braşov văd cu ochi buni noua lege dată de Ministerul Agriculturii

Până la 1 octombrie, producătorii de produse tradiţionale trebuie să întocmească noi documentaţii pentru reatestare, iar produsele lor trebuie să fie fără coloranţi, fără conservanţi, după reţete moştenite din străbuni şi în cantităţi limitate. Producătorii sunt nevoiţi să întocmească un nou caiet de sarcini, care va cuprinde o serie de elemente din care să rezulte unicitatea produsului şi a materiilor prime. Acestea trebuie să nu conţină aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine sau alte produse de sinteză. În plus, deoarece se consideră că produsele tradiţionale nu se fabrică pe bandă, în cantităţi industriale, şi cantitatea a fost limitată. Cine se prezintă cu produse tradiţionale nu poate fabrica mai mult de 150 de kilograme sau litri de produs pe zi, iar numărul de sortimente a fost şi el limitat la 400. „Se impune ca producătorul să folosească materie primă locală pentru fabricarea produselor sale, să folosească acele reţete tradiţionale care se transmit din generaţie în generaţie - tocmai aceasta dovedeşte că produsul este unul tradiţional -, să puncteze în caietul de sarcini şi operaţiunile manuale care se fac în cadrul prelucrării produselor tradiţionale. Sunt câteva condiţii extrem de importante, care trebuie să fie respectate, pentru că altfel aceste produse nu vor putea fi atestate”, a explicat Georgeta Ujupan (foto stânga), director executiv al Camerei Agricole Judeţene Braşov. 

Producătorii sunt fericiţi cu noile reglementări deoarece sunt convinşi că acestea vor curăţa piaţa de produsele care doar pretind că sunt tradiţionale. „Un regulament va face diferenţa între adevăraţii producători tradiţionali şi cei care doar pretind că fac lucruri tradiţionale. Nu este firesc să avem peste 4.400 de produse atestate tradiţional, deoarece acest număr este foarte mare. Este interesant să vedem cu câte produse tradiţionale vom rămâne peste patru luni, când va fi finalizat acest proces, cu câte produse tradiţionale vom rămâne”, a declarat George Cătean (foto dreapta), producător de brânzeturi tradiţionale. Familia Cătean din Rotbav face o brânză de burduf după o reţetă veche de mai bine de 300 de ani. „Lapte de oaie şi de vacă în amestec, urmează o perioadă de maturare de 21 de zile, care poate fi schimbată în funcţie de condiţii şi de temperatură, şi ambalarea, pe care noi o facem prin trei metode: brânză de burduf în băşică de porc, în coajă de brad sau în burduf de oaie”, a explicat Cătean. 

În decursul a 9 ani, Ministerul Agriculturii a atestat peste 4.402 produse tradiţionale, din care unul singur a obţinut şi certificatul european. Ţări cu mari tradiţii gastronomice, precum Franţa sau Italia au puţin peste 100 de produse tradiţionale, în timp ce Spania sau Germania nu au nici măcar 100 de produse tradiţionale. În judeţul nostru sunt atestate doar 7 produse tradiţionale: pâinea Adriana, cârnaţii de porc Drăgoiu, un caş, o brânză de burduf, un muşchi de porc afumat, o slănină afumată şi o brânză telemea.