Problema ursului de la Crizbav, încâlcită în birocraţie

După ce ursul de la Crizbav a rănit două personae în 22 septembrie, pe lista victimelor fiind o copilă de 14 ani, însărcinată, mai multe instituţii s-au pus în mişcare pentru rezolvarea problemei.

Pus pe „cotă”: tranchilizat – în sat, împuşcat – în extravilan
Astfel, potrivit directorului executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, Ciprian Băncilă, încă din 23 septembrie, instituţia pe care o reprezintă a emis o autorizaţie pentru recoltarea animalului pe „cota de prevenţie”: un exemplar, alocat Fondului Cinegetic 13 Crizbav. În baza acestei autorizaţii, ursul-problemă poate fi împuşcat în afara localităţii, iar autorizaţia este valabilă până la data de 31 decembrie 2024. Această cotă este alocată în baza „Legii urşilor”, promulgată de preşedintele României în 23 iulie. Conform actului normativ, la nivel naţional a fost stabilită o cotă de prevenţie de 426 de urşi, dintre care 45 în judeţul Braşov. Practic, reprezentantul APM Braşov a declarat că acet act normativ permite împuşcarea ursului-agresor.
Însă, potrivit unor specialişti în domeniul silvic, acest lucru nu se poate întâmpla în localitate, ceea ce înseamnă că animalul trebuie identificat cu precizie, apoi urmărit până în extravilan, unde poate fi recoltat. Există o excepţie: se poate folosi arma de foc şi în localitate dacă ursul atacă echipa de intervenţie, însă este puţin probabil ca cineva să îşi asume acest risc.

Test de perseverenţă pentru autorităţile locale
O altă modalitate prin care autorităţile locale pot scăpa de urs este intervenţia în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 81 din 2021, privind aprobarea aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor.
De altfel, aceasta a fost şi calea aleasă de primarul comunei Crizbav, Iakab Arpad. Numai că edilul s-a lovit de procedurile birocratice. „Raportul de eveniment s-a întocmit duminică seara, la ora 22.00 (imediat după ce animalul a muşcat doi oameni, n.r.), când s-a hotărât eutanasierea animalului. Deci, până luni seara, la ora 22.00, acel raport era valabil. Chiar şi aşa, animalul se poate recolta numai în condiţii speciale şi trebuie să fie în intravilan”, a arătat primarul ales din Crizbav, Iakab Arpad.

La fiecare 24 de ore, Primăria trebuie să o ia de la capăt cu hârtiile
Conform specialiştilor, pentru a „elimina” ursul problemă, când ursul revine în localitate, primarul poate deschide un nou raport de intervenţie, valabil câte 24 de ore, iar ursul să fie urmărit până când este prins şi eutanasiat.
La căutarea animalului, conform legii, participă, pe lângă reprezentanţii unităţii administrativ-teritoriale (a Primăriei), jandarmi, reprezentanţi ai ocolului silvic şi medicul veterinar. Conform procedurilor explicate de specialişti, în localitate, ursul poate fi tranchilizat, apoi eutanasiat, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, cu ursul care a ajuns în complexul comercial AFI Braşov.
Pe de altă parte, cazul de la Crizbav este urmărit şi de Prefectura Braşov. De altfel, marţi, 24 septembrie, prefectul a declarat, pentruru Radio România Braşov, că animalul „este monitorizat şi căutat de către echipa formată în acest sens. Sperăm ca să fie identificat şi, conform procedurii care este prevăzută de lege, să fie şi recoltat. Autorizaţia pentru recoltare, chiar dacă expiră, se poate elibera o alta, atunci când este nevoie”.
Conform prefectului, în prezent, la nivelul judeţului Braşov, este singurul caz activ în care un „urs problemă” este căutat pentru a fi recoltat deoarece, deocamdată, nu a fost confirmată prezenţa vreunui alt exemplar de acest gen.
Altfel spus, pentru ursul de la Crizbav, „sentinţa” a fost „pronunţată”. Rămâne ca animalul să fie identificat şi eliminat, lucru care nu este deloc simplu.
 
Prea mulţi urşi, incidente inevitabile
Din datele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, publicate anul trecut, în luna august, în judeţul Braşov a fost estimată o populaţie de urs brun de 1.675 de exemplare, în creştere uşoară faţă de anul precedent, când numărul acestora a fost de 1.633. Specialiştii au atras atenţia de mai multe ori că numărul lor este prea mare, iar conflictele om-urs sunt inevitabile.

Ministrul Mediului: „Trebuie să împuşcăm 426 de urşi anul acesta”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, anunţă că a cerut asociaţiilor de vânători ca, în ceea ce priveşte cota de recoltare a urşilor, stabilită prin lege, să înceapă prin a împuşca „urşii-problemă”, cei care coboară în zonele locuite de oameni.
„Pot să vă spun că am chemat la Minister toate asociaţiile de vânători cărora le-am comunicat foarte ferm că dacă tot trebuie să împuşcăm 426 de urşi anul acesta – şi nu pun în discuţie ceea ce a hotărât Parlamentul României – măcar să începem cu urşii-problemă, măcar să începem cu urşii care umblă prin gospodării, să începem cu urşii agresivi, să începem cu urşii care coboară în comunităţi pentru că acolo găsesc, la tomberoane, hrană mai uşor”, a afirmat Mircea Fechet, la TVR.
El a spus că „a perceput o disponibilitate” din partea vânătorilor în acest sens.
„E adevărat că pentru un vânător probabil că nu e foarte plăcut să împuşti un urs lângă tomberonul de la marginea oraşului şi nici nu mă aştept să se întâmple acest lucru, însă administratorii fondurilor cinegetice cunosc urşii-problemă şi ar trebui să-şi facă şi ei treaba şi în acelaşi timp să ne-o facem şi noi, cetăţeniim şi să scăpăm de acele exemplare care au dobândit obiceiul (de a intra în localităţi – n.r.)”, a adăugat ministrul.
El a subliniat că, în opinia sa, „viaţa omului trebuie să aibă întotdeauna prioritate”, pentru că „între om şi urs nu poţi să alegi decât omul”.