Printre blocuri, trafic, bănci sau farmacii: Grădina cu libelule din mijlocul Braşovului

Dragonfly Gardens s-a născut din dorinţa unei familii de a petrece mai mult timp împreună. János şi Kinga sunt de mai bine de 15 ani împreună. Iar relaţia lor a fost mereu pe primul loc, chiar şi atunci când el a plecat în Anglia ca inginer la o fabrică auto. Au strâns bani şi s-au întors împreună acasă pentru că au vrut ca cei mici, Lelle şi Lehel, să crească alături de părinţi şi bunici. Ulterior au moştenit un teren în Braşov şi atunci au început să viseze la ceea ce astăzi poartă numele Dragonfly Gardens – campingul dintre blocuri (sau glamping, termenul profesional).
Când au început acest drum nu au avut cu cine să se consulte, de la cine să înveţe. Au făcut totul singuri, cu ajutor din partea familiei şi prieteniilor. Acum, însă, János şi Kinga ştiu ce îi aşteaptă în fiecare vară, iar iarna visează la cum mai pot îmbunătăţi lucrurile. Şi le oferă consultanţă celor care vor să-şi deschidă un business similar. Povestea lor, spusă chiar de ei, a fost publicată în Life.

- Cine sunt oamenii din spatele poveştii din Braşov?
- În spatele poveştii suntem noi, familia Kelemen, Kinga, János şi cu cei doi copilaşi Lelle (3 ani) şi Lehel (7 ani).

- Ce făceaţi înainte să apară Dragonfly Gardens în viaţa voastră?
- În 2013 am primit un job ca inginer la o fabrică auto din Anglia. Am zis că este o oportunitate din toate punctele de vedere să ne încercăm norocul, aşa că am decis să plec pentru un an, după care reevaluăm situaţia. Acolo am vrut să economisim cât mai mult, astfel încât să putem să ne „începem viaţa” cu banii strânşi dacă ne întoarcem acasă. Aşa a şi fost, am salvat fiecare bănuţ posibil. Am mers cu bicicleta la muncă, mi-am făcut mâncare pentru prânz, găteam şi cheltuiam bani pe excursii doar când venea Kinga în vizită.
Între timp ea a rămas gravidă cu fiul nostru Lehel. A fost o perioadă foarte grea pentru amândoi. Eu lucram în Anglia, ea lucra în România şi trebuia să luăm o decizie grea: fie ne mutăm definitiv în Anglia, unde aveam un job bun, dar toate persoanele şi locurile dragi nouă erau acasă, fie ne întoarcem în România şi vedem cum o dregem.
Între timp am moştenit o casă veche la Braşov cu terenul pe care acum este situat Dragonfly Gardens. Aşa că am decis să ne întoarcem acasă pentru că am vrut să ne creştem copiii aici, aproape de părinţii şi bunicii noştri. Şi am investit toţi banii câştigaţi afară pentru restaurarea casei.
M-am angajat la o altă multinaţională, am învăţat foarte mult din acest job şi m-am folosit de aceste cunoştinţe în lansarea Dragonfly Gardens. Făceam timing plan-uri, analize de risc, design review-uri pentru a pune proiectul în picioare. Toată treaba a durat aproximativ trei ani.

- Cum a apărut ideea construirii unei grădini cu libelule chiar în mijlocul Braşovului, printre blocuri, trafic, bănci sau farmacii?
- Ideea a apărut pe parcursul anilor. Mergeam des cu cortul cu părinţii încă din copilărie şi acest gen de vacanţă ne-a rămas drag şi acum. Într-o vară foarte călduroasă acum cam zece ani chiar am dormit afară o săptămână cu Kinga într-un cort sub părul vechi de 80 ani şi mergeam la muncă de acolo. Colegii ziceau că suntem nebuni, dar nu ne deranja (râde). Atunci nici nu ne-ar fi trecut prin cap că alte sute de persoane vor sta la cort fix în acelaşi loc.  
După terminarea facultăţii am început să lucrăm amândoi pentru diverse firme. Întotdeauna ne-am dorit să devenim proprii şefi, să nu mai pierdem timpul cu naveta şi să decidem noi când şi cât timp putem petrece împreună sau în concedii.

- Şi când a fost marea lansare?
- 2019 a fost marea lansare. La începutul lunii iulie erau aproape gata cele patru corturi. Eram rupţi, dar ştiam că dacă nu facem un pas măreţ atunci sunt şanse să nu prindem sezonul, aşa că am amenajat un cort, am chemat fotograful şi am listat corturile pe Airbnb, după care am aşteptat.
În câteva zile a venit prima rezervare. Erau două fete din Bucureşti. Noi eram cu inima în dinţi, nu aveam nicio experienţă în turism, ştiam doar că acest proiect este bebeluşul nostru şi că suntem foarte motivaţi să-l facem să funcţioneze. Am făcut totul din instinct, am vrut mereu să ne punem în papucii clienţilor şi să încercăm să evaluăm lucrurile aşa. Ne întrebam mereu cum ne-am simţi noi dacă am fi în acest loc, ce ne-ar lipsi, de ce am avea nevoie să ne simţim mai bine.

- Cum au fost lucrurile în 2020, în al doilea sezon al aventurii Dragonfly Gardens?
- În 2020 deja ştiam la ce să ne aşteptăm, aşa că am fost mult mai relaxaţi, doar că a apărut pandemia. Nu ştiam ce impact va avea asupra turismului, dar am zis că mergem înainte şi că ne extindem cu alte şase corturi.
Din nou, foarte multă planificare şi foarte multă muncă. Oricum eram închişi în casă din cauza lockdown-ului aşa că am avut din nou tot timpul din lume să lucrăm. Am reuşit să pregătim două platforme până în mai şi încă patru până în iulie. Şi sezonul a fost neaşteptat de bun.
Profilul turistului s-a schimbat drastic. Dacă în primul an, 90% dintre turişti erau străini, în primul an pandemic erau numai români. Anul trecut a fost unul bun pentru turismul românesc, din multe puncte de vedere. La noi, având puţine zone comune, oamenii s-au simţit în siguranţă. Românii şi-au redescoperit ţara, iar antreprenorii au început să investească în turismul local, ridicându-se foarte multe proiecte faine şi cu mult bun gust pentru sezonul următor.

- Şi cum s-au schimbat lucrurile pentru voi?
- La sfârşitul anului, prin noiembrie, când ne-am liniştit, ne-am pus întrebarea magică: ce facem anul viitor? Am petrecut multe ore în faţa ecranelor căutând inspiraţie. Aveam 3-4 variante – căsuţe în copac, căsuţe hobbit, case din baloţi de paie. Până când, într-o seară înainte de Crăciun, am zis, gata, facem căruţe cu coviltir. Străbunicul meu chiar a avut o căruţă cu coviltir pe care eu nu am apucat să o văd, dar o ştiam din poveştile bunicii.

- Cum au devenit realitate căruţele cu coviltir din la poveştile bunicii?
- Am început să schiţăm, să visăm şi să ne inspirăm. După ce am definitivat forma, am început proiectarea. Fiind amândoi ingineri nu ne-a fost foarte greu să elaborăm proiectul. Am făcut proiectul 3D într-un software free de pe net şi am făcut desenele 2D în AutoCad. Nu ştiam dacă va funcţiona şi în realitate. Niciunul dintre noi nu avea vreo experienţă cu textilele, aşa că ne-am apucat şi am făcut un prototip din lemn şi am croit pânza dintr-un maieu vechi la scară de 15:1.
Aveam un colaborator din China care ne-a făcut o ofertă bună de preţ pentru prelate aşa că, nu cu puţine emoţii, am dat comanda de textile. Între timp s-a blocat canalul Suez şi era cât pe-aci să nu le avem la timp. Acestea au venit cu câteva zile înaintea de marea deschidere. Între timp am strâns toate roţile pe care le-am găsit în familie, depozitate în şure, grajduri. Am găsit vreo 30 de bucăţi, toate erau vechi de peste 100 ani şi toate erau deteriorate. Trebuia să găsim o soluţie pentru a la restaura şi a le ranforsa, astfel încât să suporte greutatea căruţelor. A fost complicat, dar până la urmă, am reuşit.

- Povestiţi-ne puţin despre Dragonfly Gardens… ce pot să găsească oamenii la voi?
- În acest moment la Dragonfly Gardens avem zece corturi, cinci căruţe şi un apartament pentru cei care preferă pereţii. Fiecare cu platforma lui, cu scaune, măsuţe, şezlonguri, hamace. Căruţele au două paturi queen size supra etajate, sunt ideale pentru doi adulţi sau o familie. În interior corturile şi căruţele au un mobilier minimalist, plăpumi groase, lenjerii, prosoape, curent şi încălzire pentru nopţile răcoroase.
Avem un mic teren de joacă unde copiii îşi pot elibera toată energia pentru un somn odihnitor (ştim cât de important este asta pentru părinţi), o sală de jocuri cu fotbal şi tenis de masă, avem şi un televizor acolo, dar nu îl prea promovăm (râde).
Grupurile sanitare sunt la comun. Punem mare accent pe curăţenie în zonele comune, dar ne ajută şi clienţii care apreciază acest lucru şi au grijă de ele. Nicicum nu seamănă cu campingurile clasice de pe vremuri, unde intrai în grupurile sanitare doar când nu mai aveai de ales (râde).

- Cine sunt cei care care v-au trecut pragul până acum?
- Foarte multe persoane super interesante ne-au trecut pragul. Din păcate nu mai avem timp să stăm de vorbă cu toată lumea. Avem oameni de la care am învăţat foarte multe, care ne-au oferit perspective despre viaţă, cu care am legat prietenii pe viaţă.
Ne-au vizitat medici, scriitori, călători, actori, antreprenori, vedete, profesori universitari, cercetători, oameni care îşi căutau inspiraţia. Clienţii noştri sunt oameni foarte faini, cu mintea deschisă, nu oricine ar campa într-un oraş, lângă un bloc, trebuie să fii foarte deschis ca să vrei să încerci această experienţă. Un lucru totuşi este comun: toţi pleacă cu zâmbetul pe buze de la noi. Suntem locaţia ideală pentru cei care vin pentru Braşov şi vor să mai experimenteze ceva nou.