Primul weekend românesc: „Să vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-ţi cumperi un ştreang”

Pe data de 6 martie 1897 apărea în România „Legea repausului”, în zilele de duminică şi sărbători. Autorităţile de la acea vreme au decis ca doar duminica dimineaţa şi 14 sărbători pe an să nu se muncească. O situaţie aparte o aveau anumite întreprinderi, despre care statul considera că trebuie să meargă la foc continuu.
Legea a fost susţinută de primarul Capitalei Barbu Ştefănescu Delavrancea şi propusă pentru aprobare de ministrul Vasile Lascăr. „Muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu. Să le dăm dreptul de a-şi mângâia copiii, de a şi-i iubi şi de a şi-i creşte şi cunoaşte”, susţinea Barbu Ştefănescu Delavrancea.
 Dacă majoritatea populaţiei era mulţumită de noua lege, existau şi persoane care nu erau de acord cu noile reguli. Ion Luca Caragiale a criticat dur proiectul de lege, susţinând că a transformat oraşele în zone moarte. „N-am văzut ceva mai urît pe lume decît un oraş mare în zilele de repaus duminical! Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn… Ce somn!… Peste tot închis!… Să vrei să te spînzuri, n-ai de unde să-ţi cumperi un ştreang… Lipsa asta de activitate, de viaţă, de mişcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn; Şi nu pot dormi măcar – parcă sînt în stare de insomnie… Şi cînd mai văd şi toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-şi roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei… primejdioase”, a scris Caragiale, în anul 1909, în schiţa „Repausul dominical”.
Anii au trecut, iar legea a suferit modificări. Astfel, pe data de 14 aprilie 1910, s-a hotărât ca toată lumea să beneficieze de aceste libere, inclusiv cei care lucrau în unităţi comerciale şi întreprinderi. Singurii care nu beneficiau de aceste zile de odihnă erau persoanele care munceau în instituţiile statului şi în administraţia publică, dar şi brutăriile, care trebuiau să asigure pâinea cetăţeniilor. După 3 ani de zile, perioadă în care s-a analizat şi mai multe legea, s-a ajuns la concluzia că şi brutarii trebuie să aibă duminica liberă.