Primul plan de gospodărire pentru Podişul Hârtibaciului

Ieri a fost lansată în dezbatere publică prima versiune a Planului de Management al Podişului Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt, printr-o conferinţă ce a avut loc la Biblioteca Judeţeană, cu participarea unor experţi şi reprezentanţi de organizaţii de renume în conservarea naturii şi a patrimoniului cultural. Aceasta este a doua cea mai mare zonă din ţară acoperită de arii naturale protejate, după Delta Dunării. Studiile de teren recente au confirmat existenţa în această arie a unei biodiversităţi remarcabile, recunoscută de instituţii şi experţi de la nivel european. Biodiversitatea, împreună cu moştenirea arhitecturală a saşilor, cu diversitatea etnică, obiceiuri şi tradiţii, dau o valoare imensă zonei. „Analizând contextul general actual, cu priorităţile naţionale de dezvoltare, precum şi realităţile sociale şi economice locale, se poate schiţa un tablou întreg de presiuni şi ameninţări la care este supusă această moştenire naturală şi culturală. Din acest motiv, dar şi pentru a îndeplini angajamentele asumate de România faţă de instituţiile europene, trebuie stabilite o serie de măsuri de gospodărire a zonei, în acord cu caracteristicile şi cerinţele habitatelor şi speciilor, care să permită o dezvoltare durabilă”, au explicat reprezentanţii WWF România, organizaţie iniţiatoare a planului. 

Între 2011 şi 2014, experţi biologi din organizaţii partenere cu WWF au realizat un inventar al speciilor de floră şi faună şi al habitatelor şi pe baza acestor informaţii au elaborat măsurile de gestionare a terenurilor. Măsurile sunt orientate în principal spre menţinerea sau refacerea stării speciilor şi habitatelor pentru care s-au desemnat siturile de interes european, fără a neglija aspecte legate de comunităţile locale, care au un rol critic în menţinerea valorilor din acest areal. „Ideea ne-a venit în 2008, ştiind că zona este a doua arie protejată din ţară şi prima din Transilvania. Ne-am gândit să realizăm unul din cele mai mari proiecte pe conservarea biodiversităţii. Ne-am concentrat pe inventariere, am cules toate detaliile legate de biodiversitate. Timp de trei veri, peste 100 de specialişti au vizitat cele 271.000 de hectare. Ţinta noastră este crearea unui plan de management, adică un plan de gospodărire al habitatului natural, cultural şi social. Planul va fi aprobat de Ministerul Mediului şi atunci va trebui respectat de toate autorităţile locale”, ne-a declarat managerul de proiect Florentina Florescu.

 

Diversitate mare pe metru pătrat

Suprafeţele întinse de stejar pufos de aici, o emblemă a Transilvaniei, reprezintă trei sferturi din toate pădurile de stejar pufos din ţara noastră. De asemenea, păşunile cu arbori sunt elemente de peisaj cu valoare culturală şi de mediu foarte ridicată, formate fiind de-a lungul secolelor datorită activităţilor umane cu intensitate redusă, păşunatul extensiv şi cositul tradiţional. 26 de specii de lilieci şi 225 de specii de păsări cuibăresc şi se hrănesc aici, ceea ce înseamnă aproximativ 60% din totalul speciilor observate în România. Ameninţările şi presiunile la care sunt supuse sunt numeroase şi provin în mare parte din intensificarea agriculturii, exploatarea pădurilor şi incendierea pajiştilor.

În această regiune există şi populaţii de amfibieni extrem de bogate şi durabile, precum cele de broaşte cu burta galbenă sau de broaşte roşii de pădure, specii foarte rare la nivel european. Ca mamifere, se întâlnesc urşi, pisici sălbatice, castori şi vidre, precum şi lupi - specii protejate care s-au rărit sau chiar au dispărut din multe ţări europene. Ameninţările principale la adresa vidrelor sunt legate de eliminarea vegetaţiei de pe malurile râurilor şi scăderea efectivelor de peşti din cauza barajelor, regularizărilor şi a poluării râurilor. Efectivele de lup sunt relativ mici din cauza exploatării pădurilor cu arbori bătrâni, a vânătorii şi a activităţilor legate de păşunat. Urşii sunt răspândiţi în întreaga zonă, însă sunt concentraţi în zonele de pădure. Aceştia pot fi puternic afectaţi de activitatea forestieră intensă şi de activităţile legate de păşunat.