Primul Muzeu al Satului din Braşov, deschis la Veneţia de Sus de o fiică a satului

De ajungeţi în Veneţia de Sus, treceţi şi la Muzeul satului din localitate. A fost inaugurat în 5 noiembrie, iar primii vizitatori au fost oficialităţile locale şi reprezentanţii Serviciului Cultură Tradiţională - Centrul Cultural „Reduta” Braşov. Cea care „răspunde” de acest loc este Maria Boboia (foto). Ea s-a născut în „satul cu comori”, aşa cum este denumită Veneţia de Sus – denumire care se datorează unei legende locale. Mai bine de zece ani, Maria a fost plecată în Italia, însă ori de câte ori a avut ocazia, a îmbrăcat frumosul costum popular de Veneţia, ia cu pumnişori şi fota unică prin cromatica florilor ţesute. Dorul de casă a determinat-o însă, să se reîntoarcă pe meleagurile natale şi animată de dorinţa de a promova tradiţiile locale, a reînviat obiceiuri de care doar bătrânii din sat mai povesteau. Astfel, două dintre cele mai frumoase obiceiuri tradiţionale ale zonei etnografice Ţara Făgăraşului – Turca şi Plugarul, au ajuns în cadrul unor expoziţii organizate de către Serviciul Cultură Tradiţională, la Castelul Bran.
Cei care ajung la muzeul din Veneţia de Sus, pot admira de la războiul de ţesut, la blidar, masă, ladă veche de zestre, pat amenajat cu cuverturi ţesute în război şi perini, precum şi foarte multe obiecte de uz casnic tradiţionale. Accentul în organizarea interiorului cade însă pe textilele de casă: ţoluri, păretare, ştergare ornamentale, cu o cromatică vie ce îmbracă pereţii şi obiectele de mobilier, toate într-o formă remarcabilă de conservare, aşa cum a declarat Ioan Praoveanu - cercetător ştiinţific gradul I, doctor în etnologie, prezent la eveniment. Ştergare scurte sau „funde” cum se numesc în zonă, plasate la icoane, încântă privirea printr-un decor bogat, geometric şi prin cromatica bazată pe roşu. Multe dintre aceste ţesături au fost lucrate de Mărioara Boboia, mama Mariei, în memoria căreia au fost puse bazele acestui muzeu. La confecţionarea acestora au contribuit chiar Maria şi sora ei, pe când aveau doar zece ani, aşa cum povesteşte aceasta din urmă. „Este o dorinţă şi un vis împlinit; mă bucur enorm că am putut realiza acest muzeu al satului, reuşind în câţiva metri pătraţi să adun valori tradiţionale româneşti. Fiecare bucăţică de pânză are povestea ei, fiecare obiect are valoarea lui. Am reuşit ca prin fiecare obiect adunat să îi aduc prezenţi printre noi pe cei care nu mai sunt (...) Am pus în valoare o istorie şi un neam. Vă aştept cu mare drag la Veneţia de Sus, la Muzeul Satului!”, a declarat Maria Boboia.
În structura decorativă a interiorului, numărul mare al pieselor aparţinând principalelor genuri ale creaţiei populare – textile, port, ceramică, configurează prin reuşita asociere stilul caracteristic zonei etnografice a Ţării Oltului.
„La 80 de ani de când Dimitrie Gusti inaugura Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume, în Veneţia de Sus – Satul cu comori, oameni cu dăruire faţă de tradiţii, reuşesc să reconstituie un veritabil interior ţărănesc. În contextul pericolului degradării elementelor de patrimoniu cultural, Serviciul Cultură Tradiţională Braşov salută iniţiativa comunităţii şi a autorităţilor locale de a pune bazele unui Muzeu al Satului, acesta devenind o comoară  palpabilă din importanta vatră folclorică a judeţului nostru.”, a declarat prof. Adrian Văluşescu, şef Serviciu Cultură Tradiţională Centrul Cultural „Reduta” Braşov.