Primul eveniment care a reunit toate consorţiile regionale pentru învăţământ dual

Braşovul a găzduit în 17 şi 18 noiembrie cea de-a doua ediţie a Conferinţei  „EDU.DUAL -Relevanţa practicii în formarea profesională”, tema ediţiei din acest an modul în care se vor implementa proiectele de construire a campusurilor duale, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De asemenea, cei 200 de participanţi au aflat care sunt tendinţele europene în ceea ce priveşte învăţământul dual de la experţi din Elveţia, Germania şi de la Ministerul Educaţiei. Cu excepţia celui de la Giurgiu, toate celelalte 15 consorţii pentru care au fost alocaţi bani europeni au fost prezente la evenimentul de la Braşov.
Detaliile conferinţei au fost prezentate vineri, 17 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat, printre alţii, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei -  Sorin Ion, primarul Braşovului - Allen Coliban,  dar şi directorul general al Camerei Meşteşugurilor pentru Munchen şi Bavaria Superioară - Dieter Vierlbeck.
Conform declaraţiei reprezentantului Ministerului Educaţiei, conferinţa de la Braşov a fost primul eveniment care a reunit reprezentanţii tuturor consorţiilor regionale pentru învăţământ dual. „Este extrem de importantă colaborarea dintre aceştia şi schimbul de bune practici, pentru că ne aflăm la un început de drum. Ministerul Educaţie are o ţintă ambiţioasă,  ca într-o perioadă de timp relativ îndepărtată, dar în realitate, foarte presantă, până în 2029, tot ce înseamnă învăţământ tehnologic în România să se desfăşoare în sistem dual. Asta înseamnă mai mult de jumătate dintre copiii de liceu  din România”, a precizat Sorin Ion.

Adrian Veştea: 338 de milioane de euro pentru consorţii regionale, din partea Guvernului României
La evenimentul de la Braşov a fost prezent şi ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, care a menţionat că viziunea Guvernului României pentru dezvoltarea învăţământului dual „constă în crearea unui cadru legal pentru realizarea de parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale, licee, universităţi şi operatori economici. Aceasta recredibilizează ruta educaţională profesională şi reconectează mediul privat la cel universitar într-un mod accelerat. Ca ministru al dezvoltării, susţin angajamentul asumat de Guvernul României pentru finanţarea cu 338 de milioane de euro, fonduri asigurate din PNRR, a dezvoltării consorţiilor regionale pentru învăţământ dual, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare”.

Allen Coliban: Cheia este să schimbăm percepţia - este un eşec dacă nu ajungi la un liceu teoretic bun, te duci la un liceu profesional
La rândul său, primarul Allen Coliban, a spus că învăţământul tehnic dual este una dintre componentele esenţiale ale dezvoltării economice în statele europene, mai ales în contextul trecerii la ruta completă, respectiv studii liceale şi universitare. În România, acest model poate fi implementat dacă este rezolvată problema mentalităţilor, a continuat edilul. „Cheia este să schimbăm această percepţie - este un eşec dacă nu ajungi la un liceu teoretic bun, te duci la un liceu profesional - înspre o cale alternativă şi contribuie foarte mult schimbarea cadrului legislativ, perspectiva de a urma o universitate, care în vest se numeşte universitate de ştiinţe aplicate,  şi să ai o calificare la nivel universitar, chiar dacă ai pornit pe această cale, a învăţământului tehnic profesional. Nu este un nivel al doilea de învăţământ, ci este, pur şi simplu, o bifurcaţie, iar la nivel european vedem cifre majoritare despre cei care aleg această cale, a ştiinţelor aplicate, încă din faza de liceu, care sunt în sistem dual”, a spus Allen Coliban.

Ştiinţele aplicate, de succes în Europa
Nu în ultimul rând, directorul general al Camerei Meşteşugurilor pentru Munchen şi Bavaria Superioară, Dieter Vierlbeck, a menţionat că „educaţia duală nu concurează învăţământul liceal teoretic sau academic, ci este un învăţământ care completează celelalte forme de educaţie. Dacă ne uităm la provocările care urmează, în viitor, cum ar fi cele din sfera digitalizării, a schimbărilor climatice şi toate schimbările care se produc astăzi, cu siguranţă observăm că avem nevoie de specialişti în învăţământ dual universitar, care să creeze structurile necesare pentru a face faţă acestor provocări, dar avem nevoie şi de specialişti care să poată folosi aceste structuri create, de oameni care sunt formaţi în cadrul învăţământului dual liceal”.
La conferinţa de la Braşov, pe lângă directorul Camerei Meşteşugurilor pentru Munchen şi Bavaria Superioară, au mai fost prezenţi Marc Ammann - de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Lucerna şi de la Centrul de învăţământ Polybau, dar şi Rainer Gross, de la Centrul şcolar din Waldkirchen, districtul Freyung-Grafenau din Bavaria, Germania.