Primii 9 bogaţi din Braşov, chemaţi la ANAF

Nouă braşoveni cu averi mari sunt verificaţi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în prima fază de aplicare a programului de verificare a persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat.

ANAF realizează cele mai multe verificări ale averilor deţinute de persoanele fizice identificate cu risc fiscal în Ilfov (34), Bucureşti (31), urmate de judeţele Suceava (14), Buzău (10) şi Tulcea (10), din cele 313 persoane stabilite pentru prima fază a programului derulat. La polul opus se situează judeţele Vaslui, cu 2 persoane fizice verificate, şi Dâmboviţa, Arad, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud şi Covasna, cu câte trei persoane.

Fiscul a înfiinţat opt servicii distincte de verificări fiscale dedicate programului, în structura direcţiei de verificări fiscale de la nivel central - Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Galaţi, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, cărora le-a alocat 100 de posturi, şi a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Acestora le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă - verificarea fiscală prealabilă documentară. ANAF urmăreşte o medie de cinci cazuri/ inspector, pentru operativitate şi eficienţă.

În total sunt 5.400 de persoane vizate pentru prima serie de verificări, persoane cu un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, care au făcut achiziţii de proprietăţi imobiliare în intervalul 2011 - 2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în acelaşi interval maşini de peste 75.000 de euro.

Pe lista extinsă, din totalul de 14,3 milioane de persoane care obţin venituri impozabile, ANAF a selectat aproape 300.000 pentru eşantionul semnificativ supus analizei de risc. Printre aceştia se numără asociaţi sau acţionari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro, au depozite anuale de peste 150.000 de lei sau au achiziţionat maşini mai scumpe de 25.000 de euro. Dintre aceştia, ANAF a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferenţa între veniturile estimate şi cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei.