Primii 400 de pensionari europeni

De la 1 ianuarie, pensiile românești au depășit granițele țării. De acest fapt au profitat brașovenii care muncesc sau sunt stabiliți în afara granițelor țării. Avantajele sunt multiple: se iau în calcul toate stagiile de cotizare din fiecare țară și indemnizația se convertește automat în moneda țării în care este trimisă. Dacă până în 2007 România avea acorduri privind transferul plăților sociale doar cu Israelul, aderarea la Uniunea Europeană a permis automat încheierea acordurilor cu toate statele membre. Acest lucru permite exportul stagiilor de cotizare dintr-o țară în alta și transferul internațional al pensiilor. Practic, pensiile nu mai au graniță. Brașovenii care au aflat de acest lucru și-au făcut drum pe la Casa Județeană de Pensii (CJP). „Am primit circa 400 de cereri pentru completarea formularelor, pe baza acordurilor semnate de țara noastră. Cele mai multe cereri sunt pentru Germania. Pentru a răspunde acestor solicitări, am desemnat trei angajați, care se vor ocupa de pensiile internaționale”, a declarat Camelia Bugnar, directorul executiv al Casei Județene de Pensii Brașov. „Resortisant” – un fel de „căpșunar” Cei mai mulți solicitanți sunt brașoveni plecați la muncă peste hotare și stabiliți ulterior într-o țară membră a Uniunii. Mulți nu au ieșit încă la pensie însă vor să-și pregătească dosarul din timp. Problema este că exportarea pensiilor este o treabă extrem de birocratică. „Pentru fiecare țară există câte un tratat încheiat, care poate să aibă și 15 pagini. Dacă solicitantul a muncit în mai multe țări, formularele trebuie să treacă prin fiecare țară. Nu este un lucru ușor”, spune Bugnar. Directorul a precizat că punerea la punct a demersurilor birocratice mai durează, pentru că sistemele sociale sunt diferite de la țară la țară. „Am avut dificultăți până ne-am obișnuit cu terminologia. Spre exemplu, în UE se practică termenul «resortisant» care desemnează un individ care a muncit în altă țară decât cea de rezidență, sau în mai multe țări. Apoi, ei nu au «pensie de limită de vârstă» ci «pensie de bătrânețe». Am stat și ne-am gândit ce înțeleg ei totuși prin bătrânețe. Apoi, există organele de reglementare și instituțiile de contact, corespondentul de la noi al Casei Naționale de Pensii, respectiv cel al caselor județene de pensii”.