Primele explicaţii ale BNR şi Ministerului de Finanţe pentru creşterea ROBOR

Indicele ROBOR cu scandenţă la trei luni a ajuns marţi la 1,8%, ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa fiind prezent în această dimineaţă la şedinţa BNR, acolo unde s-a discutat despre explozia din ultima perioadă a acestui indicator. „Este o problemă de lichiditate apărută în piaţă şi are mai mulţi factori, mulţi dintre ei foarte tehnici", a explicat Mişa la finalul întrevederii de la BNR, care a evitat, însă, să precizeze cum va fi oprită creşterea care i-a alarmat pe românii cu credite în lei. „Măsurile concrete care vor fi luate pentru reglarea pieţei o să le comunice guvernatorul BNR", a răspuns ministrul de Finanţe întrebărilor jurnaliştilor.
Banca Naţională a decis să menţină dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, rămânând astfel inertă la solicitarea Guvernului de a lua o decizie pentru a micşora presiunea de pe piaţa monetară unde dobânzile ROBOR s-au dublat într-o săptămână. În schimb, BNR a intervenit ieri pe piaţa monetară cu o injecţie de lichiditate de 9,3 mld. lei, împrumuturi pe o săptămână care au fost luate de 13 bănci, conform unor surse din piaţa monetară. O astfel de operaţiune nu a mai fost executată din toamna anului 2015 şi arată că BNR a încercat să găsească un instrument pentru a răspunde creşterii tensiunii de pe piaţa monetară.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat ieri creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară prin restrângerea lichidităţii ca urmare a încasărilor mai mari ale statului la buget pe finele lunii, care a corespuns cu perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor, dar şi cu factori fundamentali aşteptările mai mari privind creşterea inflaţiei şi a unei politici monetare mai stricte a BNR. Isărescu admite şi că au fost presiuni pe cursul de schimb, dar n-a comentat direct intervenţiile băncii centrale.
Guvernatorul explică, însă, că nu ne mai putem aştepta la rate de 0,6%, cum am avut o perioadă, existând însă posibilitatea ca acestea să coboare până uşor sub 1% în anumite contexte favorabile de lichiditate, cum ar fi intrările de capital. „Nu vindem iluzii populaţiei. S-a ieşit din zona dobânzilor foarte scăzute, apropiate de zero în toată lumea”, spune Isărescu.