Primăriile vor putea spune „Nu” unor noi arii protejate. 89.802 de hectare din judeţul Braşov în discuţie, Ministerul Mediului „caută consensul” cu autorităţile locale

Planul privind introducerea unor suprafeţe de teren în categoria „zone de non-intervenţie” (protecţie strictă, pentru care sunt incluse o serie de interdicţii), în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE, aşa cum şi-a asumat ţara noastră prin PNRR, este acum în etapa dezbaterii publice. Conform studiilor, la nivelul judeţului Braşov au fost identificată o suprafaţă totală de 89.802 de hectare ce ar urma să fie incluse în această categorie, iar în vara acestui an, primăriile din judeţul nostru au primit adrese de la Ministerul Mediului şi de la firma care a realizat documentaţia prin care li se aducea la cunoştinţă ce terenuri au fost identificate. 
Multe dintre primării au reacţionat şi au transmis adrese către minister că nu sunt de acord cu aceste propuneri, argumentând că astfel de măsuri împiedică dezvoltarea comunelor şi îi condamnă pe oameni la sărăcie. 

CL sau CJ
Vineri, 12 decembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a anunţat la Braşov că zonele de protecţie strictă vor fi declarate doar dacă există un acord de la nivelul Consiliului Local sau de la Consiliul Judeţean. Reprezentanta ministerului spus că în acest moment este în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului prin care este reglementată modalitatea prin care urmează a se desemna aceste zone protejate. 
„Nu există niciun fel de obligaţie care va fi impusă comunităţilor de la nivel local. Am inclus, de asemenea, în textul ordonanţei, acordul proprietarului, dacă proprietatea este privată. Deci, din nou, nu se va atinge în niciun fel proprietatea privată”, a declarat ministrul. 

Strategia Ministerului Mediului: „Unde nu va fi consens se vor organiza dezbateri” 
Totodată, Diana Buzoianu a declarat că obiectivul ministerului este ca în anul 2026, România să îndeplinească jalonul asumat prin PNRR (măsurile asumate în faţa autorităţilor europene în ceea ce priveşte zonele de non-intervenţie”. 
„Vrem să facem acest lucru având discuţii oneste cu toate comunităţile locale şi să găsim calupul de zone prioritare pentru biodiversitate, pentru care să existe un consens cu toate autorităţile de la nivel local. Pentru a întări că vrem să facem acest lucru alături de comunităţile de la nivel local suntem în legătură şi cu prefecţii, dar şi cu primarii. Aşa cum am inclus în proiectul de act normativ, aceste lucruri se vor face inclusiv prin hotărâri de consiliu local sau judeţean, acolo unde este cazul (...) În măsura în care vor exista zone pentru care nu există consens anul viitor, pur şi simplu comunităţile nu vor vrea (să fie de acord cu instituirea zonelor de non-intervenţie, n.r.) vom avea dezbateri, pentru a vedea unde putem găsi consensul. Trebuie să ne fie clar: pentru îndeplini jalonul, este nevoie să îndeplinim un calup de zone prioritare pentru biodiversitate. Dar, asta se va face cu toate documentele necesare în spate, iar unul dintre documentele esenţiale care arată bunăvoinţa şi dorinţa de a lucra alături de consiliile locale sau judeţene este faptul că am trecut expres că este nevoie şi de o hotărâre din partea acestor foruri. Deci, va trebui să aprobăm un calup de zone, dar o vom face în acord cu comunităţile locale şi cu cea mai mare dorinţă, nu de a bloca dezvoltarea, ci de a identifica acele zone care merită să fie protejate, alături de primari şi de consilii judeţene”, a declarat ministrul Mediului. 

Două treimi din zone erau stabilite când a venit Buzoianu la minister
De asemenea, ea a spus că refuză să creadă că vor exista judeţe întregi care „să saboteze România” şi nu fie de acord cu desemnarea unor astfel de zone. 
Nu în ultimul rând, Diana Buzoianu a spus că în momentul în care a preluat conducerea ministerului, două treimi din aceste zone fuseseră deja recepţionate. „Înţeleg că nu au fost făcute foarte multe dezbateri la nivel local. Tocmai asta am încercat să rezolv: să avem cât mai multe dezbateri. Au loc întâlniri cu primarii, cu reprezentanţii consultantului şi cu cei ai ministerului. O parte dintre observaţii sunt pertinente. O să avem discuţii şi cu societatea civilă. Vom găsi un consens, astfel încât să aprobăm un calup de zone anul viitor, pentru a îndeplini jalonul, dar şi un consens pentru a proteja, într-adevăr biodiversitatea”. 
Amintim că în vara acestui an, mai multe primării din Ţara Făgăraşului au anunţat că nu sunt de acord planul ministerului. Ei spun că astfel de măsuri ţin împiedică dezvoltarea comunelor şi îi condamnă pe oameni la sărăcie. 
Ba mai mult, unii dintre primari spun că intenţia ministerului reprezintă o continuare a unor demersuri mai vechi, prin care un ONG încearcă să transforme Munţii Făgăraş în parc naţional, un plan contestat de primari încă din perioada 2016 – 2017, de când a fost lansat.