Primarii, puşi în situaţia de a se ruga de firme să participe la licitaţii

Primăriile au început să aibă în ultimul an probleme tot mai mari în realizarea unor investiţii, în unele cazuri ele fiind blocate înainte de a fi începute. Astfel, pe lângă faptul că Guvernul a tăiat din fondurile ce trebuiau să ajungă în localităţi (din cotele defalcate din impozitul pe venit sau sumele din TVA), iar procedurile, în special cele privind achiziţiile, sunt extrem de stufoase, primăriile au probleme şi când trebuie să găsească un constructor. Dacă anii trecuţi, la o licitaţie organizată de o primărie se depuneau şi câte 5 – 6 oferte, acum, autorităţile locale trebuie să repete procedurile pentru a atribui o lucrare.
Ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Râşnovului, Liviu Butnariu (foto), a afirmat că nici măcar contractele cu valori mari nu mai par tentante. De exemplu, a declarat edilul, „avem un proiect de modernizare şi extindere a reţelei de apă în oraş, cu o valoare de 5,6 milioane lei, cu tot cu TVA, investiţie pentru care am obţinut o finanţare prin PNDL 1. Am lansat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor în 10 iulie, dar nu a fost depusă nici o ofertă. Am reluat procedura în 25 iulie şi, la fel, nu a fost nici o firmă interesată de acest contract. Am mai încercat o dată, în 9 august, rezultatul fiind acelaşi. În 5 septembrie am lansat licitaţia pentru a patra oară. De această dată, am avut noroc, pentru că s-a depus o singură ofertă, din partea unui operator economic, liderul unei asocieri de firme. Au mai fost doi agenţi economici care au anunţat doar intenţia de a participa la licitaţie, fără a depune, însă, şi oferte”.
Aceasta nu este singura investiţie pentru care Primăria Râşnov a lansat şi relansat licitaţia. „Pentru proiectarea şi execuţia unui sistem de iluminat public în cartierul ISR, cu o valoare estimată de 441.070 de lei, plus TVA, am publicat pe SICAP (platforma electronică de achiziţii publice – n.r.) un anunţ de participare, termenul limită de depunere a ofertelor fiind 13 aprilie 2018. Nu au fost depuse oferte. Am publicat anunţul din nou, în 19 aprilie. Nu au fost depuse oferte. Am încercat încă o dată, pe 27 aprilie. A fost depusă o singură ofertă, a unui operator cu care, după faza de evaluare, am încheiat contract”, a mai spus Liviu Butnariu.

Restaurarea Cetăţii Râşnov, un „studiu de caz” în ceea ce priveşte birocraţia şi dezinteresul firmelor
Tot în categoria proiectelor pentru care a fost nevoie de mai multe achiziţii a fost şi cel privind restaurarea Incintei de vest a Cetăţii Râşnov (Cetatea de Sus, cum îi spun localnicii), un proiect pentru care a fost obţinută o finanţare europeană în valoare de 16.004.094 lei.
Iniţial, Butnariu a precizat că a fost organizată o licitaţie pentru realizarea proiectului tehnic şi pentru acordarea de servicii de asistenţă tehnică pe parcursul derulării lucrărilor, valoarea estimată a contractului fiind de 264.000 lei, fără TVA. Documentaţia a fost trimisă către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), pentru verificare, în 28 august 2017 şi a fost acceptată abia după două luni, în 30 octombrie 2017. Licitaţia a fost anulată în 17 noiembrie 2017, din cauză că nu a fost depusă nici o ofertă. A doua documentaţie de atribuire a acestui contract fost transmisă către ANAP în  20 noiembrie 2017 şi acceptată în 27 noiembrie 2017. „În 12 decembrie 2017 a fost anulată şi această licitaţie, cauza fiind aceeaşi: nu a fost depusă nici o ofertă. Din acest motiv, am luat decizia de a de a organiza o licitaţie, de data aceasta pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor, valoarea totală a contractului fiind estimată la suma de 12.519.961 lei, fără TVA. Documentaţia a fost acceptată de ANAP, şi-au anunţat intenţia de a participa la licitaţie 5 firme, dar, într-un final, au fost depuse numai trei oferte. După parcurgerea tuturor etapelor de evaluare a ofertelor, contractul a fost semnat cu o asociere de firme al cărei lider este SC Romconstruct Group SRL”, a mai spus primarul.

Stres, frustrare şi blocarea funcţionarilor
Liviu Butnariu a precizat că astfel de cazuri nu sunt izolate şi nu se întâlnesc doar în Râşnov. „Astfel de situaţii generează stres şi frustrare la nivelul administraţiei locale, consumă mult timp în mod inutil, ţin blocaţi în proceduri funcţionari care ar putea fi folosiţi mai eficient şi întârzie sau chiar poate face să eşueze proiecte necesare comunităţilor. Ca primari, suntem, practic, de multe ori în situaţia de a ne ruga, pur şi simplu, de firme care au mai executat lucrări sau care au în derulare câte un proiect de anvergură în unităţile noastre administrativ-teritoriale să depună oferte şi pentru proiecte mai mici sau să răspundă anunţurilor de participare pentru altele”, a mai afirmat primarul Râşnovului.  
În ceea ce priveşte explicaţiile firmelor, edilul din Râşnov spune că, în principal, este invocată criza de personal. „Într-un fel, este de înţeles acest lucru, având în vedere că numai anul trecut au plecat oficial din România peste 200.000 de persoane, cele mai multe dintre ele active pe piaţa muncii. Pe de altă parte, multe firme nu par tentate să contracteze lucrări mai mici, probabil din cauză că la acestea câştigurile sunt reduse şi, dacă mai au şi alte proiecte, intervine, din nou, chestiunea lipsei de personal, mai ales calificat”.