Primarii din Ţara Făgăraşului, împotriva Conservation Carpathia

Trei primari din Ţara Făgăraşului, reprezentanţi ai tuturor edililor din această zonă, au venit ieri, la şedinţa de plen a Consiliului Judeţean Braşov, pentru a le cere ajutorul aleşilor judeţeni pentru ca Munţii Făgăraşului să nu devină parc naţional, aşa cum ar vrea Fundaţia Conservation Carpathia. Reprezentanţii locuitorilor din zona Făgăraş spun că anumite activităţi permise în acest moment vor fi interzise odată cu declararea zonei montane drept parc naţional. Edilii spun că nu vor mai putea duce oile la păşunat, nu vor mai putea culege fructe de pădure sau ciuperci şi nu vor mai putea lua lemne, cum s-a întâmplat în Parcul Natural Cozia. „Tot aşa li s-a spus oamenilor că nu vor avea niciun fel de restricţie în a păşuna şi colegii noştri primari de acolo ne-au spus că, întâi, s-au descoperit nu ştiu ce cimbrişori pe păşunea alpină, acela trebuie protejat, s-a interzis păşunatul, au crescut buruieni şi urzici, s-au stricat şi păşunatul, şi cimbrişorul şi oamenii tot nu au voie să păşuneze”, a spus primarul din Şinca Nouă, Dumitru Flucuş. Acesta a mai spus că, pentru Munţii Făgăraş este propusă înfiinţarea unui parc naţional cu o suprafaţă de 10 ori mai mare decât cea a parcului naţional Yellowstone din SUA.

Opinia Fundaţiei Carpathia: Munţii Făgăraşului vor deveni parc naţional numai dacă locuitorii din zonă şi primăriile îşi vor dori
Reprezentanţii Carpathia spun însă că, odată stabilită zonarea interioară dintr-un parc, lucrurile nu se mai pot schimba ulterior, decât cu consultarea oamenilor din zonă. Edilii au decis să treacă la fapte şi să determine autorităţile să nu ia o astfel de hotărâre.
„Aici am vrut să ne spunem punctul de vedere, să ne facem foarte clari înţeleşi în faţa consilierilor judeţeni şi a preşedinţiei Consiliului Judeţean şi să transmitem punctul nostru de vedere, punctul de vedere al proprietarilor”, a declarat primarul din Ucea, Marian Băcilă. Reprezentanţii fundaţiei spun că se propagă multe informaţii neverificate şi că se păşunează în parcurile naţionale, oamenii culeg fructe de pădure şi au lemne de foc, chiar şi pentru micile activităţi industriale.
„Demersul lor este unul democratic, fiecare poate să-şi exprime punctul de vedere şi, cu siguranţă că, dacă dumnealor nu-şi doresc un parc naţional acolo, nu se va face. Desigur, este o decizie care trebuie luată de mai mulţi oameni, deoarece chiar şi la Bucureşti se bea apă din Munţii Făgăraşului, dar cei de acolo trebuie să fie consultaţi”, a spus managerul proiectului celor de la FCC, Daniel Bucur. Reprezentantul Fundaţiei Conservation Carpathia spune că Munţii Făgăraşului vor deveni parc naţional numai dacă locuitorii din zonă şi primăriile îşi vor dori acest lucru.

„Mandat de solidaritate” pentru consilierul Mihail Veştea 
Discuţiile din Consiliul Judeţean Braşov privind Munţii Făgăraş au avut loc în contextul în care, ieri, aleşii judeţeni l-au mandatat pe Mihail Veştea (PNL) să reprezinte Judeţul Braşov în Adunarea Generală de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului – Ţara Făgăraşului. De altfel, după şedinţa de plen, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a precizat că „l-am împuternicit pe reprezentantul Judeţului Braşov la adunarea generală a asociaţiei să fie solidar cu toate celelalte localităţi din Ţara Făgăraşului în demersul pe care îl fac în acest sens (anularea memorandumului Guvernului României din anul 2016, prin care s-a aprobat iniţierea demersurilor în vederea înfiinţării parcului naţional – n.r.)”

Paradoxul din Munţii Făgăraş: o casă în arie protejată, cea de peste drum nu
În acest moment, zona este Sit Natura 2000, însă acesta a fost trasat superficial şi există unele nemulţumiri. Graniţa a fost trasată de-a lungul drumurilor naţionale sau judeţene şi s-a ajuns, astfel, ca unele sate să fie pe jumătate în sit şi pe jumătate afară. Astfel, cei care vor să-şi schimbe acoperişul grajdului şi stau dincolo de drum, o pot face, în timp ce locuitorii de pe partea aflată în situl Natura 2000 au nevoie de anumite aprobări. Cert este că nu FCC ia decizia înfiinţării unui asemenea parc naţional, dar el nu ar avea nimic dăunător pentru România, mai ales dacă zona s-ar dezvolta pentru turismul de acest gen, al celor care vor să vadă zone cât mai sălbatice, de o frumuseţe naturală rară.