Primarii au primit puşca, dar nu şi „manualul de utilizare”. Coliban nu vrea să tragă

După ce miercuri, 21 iulie, Guvernul României a aprobat Ordonanţa de Urgenţă care permite autorităţilor locale să ia măsuri în cazul urşilor agresivi (alungare, tranchilizare, mutare, împuşcare), primarul Braşovului, Allen Coliban, a criticat acest act normativ, despre care spune că „pune o puşcă în mâna primarilor, iar acest lucru poate avea consecinţe diverse şi nefaste la nivel naţional. Avem acest instrument, care ne permite să intervenim în regim de urgenţă. Dar, ne lipsesc alte instrumente, care ar trebui să fie orientate spre prevenţie, spre monitorizare. La Braşov avem resurse şi specialişti. Aici putem monta acele coliere cu GPS, astfel încât să primim alertele înainte ca urşii să ajungă în zonele locuite. Putem vorbi de sisteme automatizate de alungare, dar mi-e greu să cred că o astfel de abordare o vor avea şi alte primării. Cred că ordonanţa actuală necesită completări şi necesită un «îndrumar» cu exemple de bune practică la fiecare palier, nu doar la ultimul (împuşcarea – n.r.), pentru că uciderea urşilor este ultima măsură disponibilă”, a declarat primarul.

Cum se va decide viitorul ursului-problemă
Practic, în baza actului normativ aprobat miercuri de Guvern, pe termen scurt, Coliban a declarat că procedura va fi următoarea: „Primarul sau viceprimarul, un vânător, un medic veterinar şi un jandarm merg la faţa locului, unde este analizată situaţia şi este luată decizia. Modul în care este definit riscul în ordonanţă lasă loc subiectivismului”. El a menţionat că decizia nu va exclusiv a primarului, ci se va lua prin vot, iar majoritatea va stabili ce se va întâmpla cu ursul. Problema în cazul acestei comisii este că este formată din 4 persoane, astfel că pot apărea situaţii în care va fi nevoie de repetarea votului, dacă vor fi cazuri de „doi la doi”.
În ceea ce priveşte constituirea acestei Celule de criză, Coliban a declarat că detaliile vor fi puse la punct în cursul zilei de 21 iulie. „Vom stabili procedura de lucru, canalele eficiente de comunicare şi celelalte detalii. Din fericire, în municipiul Braşov avem resursă umană calificată, dar nu ştim ce se va întâmpla în comune. Ideea de descentralizare este de luat în calcul, dar nu în acest mod. Nu ajungem direct la puşcă, până nu rezolvăm problemele şi nu trecem de fiecare palier prevăzut de normative. Uciderea ursului ar trebui să fie ultima măsură. Până atunci ar trebui să facem prevenţie. Pe toate aceste paliere se pot lua măsuri, dar cred că este mare nevoie de sprijinul ministerului”, a continuat edilul.

„Nu este o situaţie nouă, dar este o situaţie gravă”
Despre situaţia din municipiul Braşov, unde apar aproape în fiecare zi „alerte de urs”, primarul a declarat că „nu este o situaţie nouă, dar este o situaţie gravă. Din fericire, nu am avut multe cazuri care să prezinte cu adevărat gravitate. Din păcate, pentru a gestiona aceste situaţii este nevoie de mult efort din partea jandarmilor. La nivel local, am avut foarte multe discuţii pe această temă, la nivelul Prefecturii, dar avem nevoie de sprijin de la minister”.

Urşii din Braşov, gestionaţi de Direcţia Silvică  
Mulţi ani, gestionar al fondului cinegetic din pădurile municipalităţii braşovene era Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, însă în luna martie a acestui an, contractul de administrare încheiat cu Ministerul Mediului a expirat, iar de atunci nu a fost semnat unul nou. De altfel, iniţial, regia nici nu a avut în plan să semneze un nou contract de administrare a fondului cinegetic, însă, în urma unor discuţii cu primăria Braşov a decis să înceapă demersurile pentru încheierea unui nou contract cu ministerul. Ba mai mult, în luna iunie se punea chiar şi problema ca lucrătorii regiei să dea o mână de ajutor jandarmilor, atunci când urşii intră în oraş. De altfel, în luna iunie, prin rectificarea bugetului municipiului Braşov, Regiei Publice Locale Kronstadt i-au fost alocată suma de 150.000 lei „gestionarea eficientă a fondului cinegetic”. Atunci, primarul anunţa că regia va duce hrană în pădure pentru animale, inclusiv pentru urşi, astfel încât aceştia să fie ţinuţi la distanţă.
Acum, potrivit declaraţiei primarului Braşovului, regia nu mai are nici o implicare în gestionarea urşilor. „Potrivit ordonanţe, regia nu are o responsabilitate în această problemă. În acest moment se fac demersuri pentru ca fondul cinegetic să revină la Regia Publică Locală a Pădurilor Braşov. Gestiunea fondului cinegetic a fost, reluată, temporar, de Direcţia Silvică Braşov, care, în acest moment nu are specialiştii necesari”.
Pe de altă parte, ieri, Allen Coliban nu a răspuns întrebării dacă se mai face hrănirea urşilor în pădure. „Hrănirea, care se face pentru căprioare, se face pentru mistreţi, este normal să continue, dar nu vă pot da acum un răspuns la modul în care se face”, a încheiat primarul.