Primăria vrea să facă tunelul pe sub Tâmpa cu bani de la Uniunea Europeană

Străvechiul proiect, care a devenit un soi de mit pentru brașoveni, va fi propus pentru finanțare în sesiunea 2014 – 2020, pentru care autoritățile brașovene au început deja să contureze o serie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii din întreg județul Până la finele acestei săptămâni, Consiliul Județean Brașov va centraliza toate proiectele strategice pe care le va propune spre finanțare, din fonduri europene, în sesiunea 2014 – 2020. Majoritatea vizează investiții în infrastructură pentru dezvoltarea județului, în special prin crearea de noi căi de comunicare rutieră și modernizarea celor existente. De exemplu, Primăria Brașov vrea să implementeze unul dintre proiectele care au devenit un soi de mit pentru Brașov, respectiv realizarea unui tunel rutier între Centru și Răcădău, pentru a facilita accesul auto între aceste zone. Pasajul subteran, conform proiectului, ar trebui să facă joncțiunea dintre cel mai nou cartier al municipiului, Valea Cetății, de centrul istoric. Proiectul realizării unui tunel rutier pe sub Tâmpa a fost readus în prim-plan de Constantin Niță, în urmă cu aproximativ cinci ani. Proiect gândit din 1940 La începutul anilor ‘40, autoritățile de la acea vreme și-au pus problema săpării unui tunel pe sub Tâmpa, care să facă legătura între orașul vechi și cartierul Valea Cetății. Din cauza izbucnirii războiului, proiectul a fost abandonat, după primele încercări de sfredelire. În vremea comunismului, când în Valea Cetății au avut loc ample lucrări de construcție (respectiv ridicarea a peste 10.000 apartamente), problema tunelului a ieșit din nou pe tapet: „Apare ca imperios necesară străpungerea muntelui Tâmpa cu un tunel”, se menționa în presa de atunci. În viziunea planului din 1979, străpungerea s-ar fi realizat în partea estică, paralel cu străzile Constantin Dobrogeanu Gherea și Tâmpei. Conform documentației tehnice, lungimea pasajului rutier subteran era de 842 metri, cu o lățime de 9,8 metri și înălțimea de 7,65 metri. Cantitatea rocii excavate estimată era de 100.000 metri cubi, iar cost total al lucrărilor, la nivelul anului 1989, se cifra la 163 milioane de lei. Potrivit specialiștilor Consiliului Județean Brașov, în 2003, suma a fost estimată la aproape 11 milioane de euro. Mitul lacului subteran De-a lungul vremii s-a vorbit despre existența, în interiorul muntelui Tâmpa, a sute de mii, sau chiar a milioane de hectolitri de apă, adunate într-un lac (unii susțin că sărat, iar alții - dulce). Temerea era că spargerea muntelui pentru realizarea tunelului ar fi provocat inundarea orașului. Totuși, specialiștii nu confirmă existența acestui ochi de apă.