Primăria Braşov şi operatorul depozitului ecologic ar urma să îşi „împartă” închiderea depozitelor de deşeuri de la Timiş Triaj

Primăria Braşov vrea să împartă cu operatorul depozitului ecologic de deşeuri, Fin-Eco, proiectul de închidere fostelor rampe de din zona Timiş Triaj. Practic, acolo sunt două „dealuri” de gunoaie, unul cu deşeuri menajere, iar celălalt cu deşeuri industriale nepericuloase, iar la ambele, depozitarea a fost sistată la mijlocul anilor 1990. Ulterior, aceste depozite ar fi trebuit să fie închise, astfel încât să nu mai reprezinte un pericol pentru mediu, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Ultima variantă de închidere a depozitului prezentată de Primăria Braşov este ca depozitul de deşeuri menajere de acolo (unul dintre „dealuri”, care, iniţial era destinat deşeurilor industriale, apoi a fost transformat în depozit de gunoi menajer) să fie închis firma care deţine depozitul ecologic de lângă Braşov, urmând ca de închiderea rampei de deşeuri industriale să se ocupe municipalitatea braşoveană.
Astfel, vineri, 1 octombrie, într-o conferinţă de presă, primarul Braşovului, Allen Coliban, a anunţat că în perioada următoare, municipalitatea braşoveană va preda rampei de gunoi menajer către operatorul depozitului ecologic. „Obligaţia închiderii depozitului deşeuri menajere de la Timiş Triaj a fost şi este a operatorului Fineco, asumată ca parte a procesului de autorizare a depozitului ecologic (când a început construirea acestuia – n.r.). Problema este că terenul pe care este această groapă (cea de deşeuri menajere din Timiş – Triaj) aparţine municipalităţii. În luna octombrie vom veni cu soluţia juridică care va permite companiei Fineco să îşi ducă la final obligaţiile. Mai exact, vom transfera temporar către Fineco, pentru ca ei să poată închide acest depozit. Vom lucra în paralel: noi închidem depozitul de deşeuri industriale, iar ei pe cel de deşeuri menajere”, a explicat Coliban.
Întrebat dacă şi Fineco este de acord cu acest lucru, având în vedere că această firmă a fost înfiinţată după mulţi ani de la sistarea depozitării la rampele de la Timiş Triaj, edilul a răspuns că „trebuie să fie de acord. Firma îşi desfăşoară activitatea pe baza unui acord de mediu care impune această obligaţie”.

Legislaţia permite închiderea la costuri reduse
Reamintim că depozitele de la Timiş Triaj sunt pe „lista neagră”, pentru care Uniunea Europeană a deschis o procedură de infrigement împotriva României, asta pentru că nu au fost realizate lucrări de închidere, aşa cum era stipulat în tratatul de aderare a ţării noaste la UE.
După ce în anul 2018, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că România trebuie să închidă depozitele de deşeuri neconforme, municipalitatea braşoveană a anunţat că este dispusă să facă acest lucru, însă a precizat că sunt unele probleme legate de situaţia juridică a terenurilor, dar a invocat şi costul ridicat al lucrărilor şi lipsa unui cadru legal care să permită „închiderea simplificată”.
Între timp, situaţia juridică a terenurilor a fost rezolvată. În a doua parte a anului 2019, după ce suprafeţele deţinute iniţial de Cooperativa Agricolă de Producţie Săcele au fost predate către municipiul Braşov. În ceea ce priveşte costurile de închidere, acestea pot fi mai mici, având în vedere că în luna iunie a acestui an a fost emis un ordin al Ministrului Mediului care permite folosirea de „soluţii alternative” la închiderea unor depozite de deşeuri, inclusive a celor de la Timiş Triaj. Practic, în baza acestui act normativ, se poate realiza o „închidere simplificată”, ceea ce permite reducerea substanţială a costurilor.
Demersurile pentru închiderea simplificată au fost începute de Primăria Braşov în urmă cu aproximativ doi ani, când a fost comandat un studiu de specialitate. Documentul a fost finalizat în prima parte a anului trecut, concluzia fiind că depozitele de la Timiş Triaj sunt „inerte” (nu mai prezintă un pericol pentru mediu), iar pentru închiderea lor nu este nevoie de lucrări complexe şi scumpe.
Planul municipalităţii braşovene este ca după închiderea celor două depozite, acestea să fie transformate într-o zonă verde.