Primăria Braşov: regândim străzile din oraş. Obiectivul Coliban: „o infrastrucură ciclabilă”, astfel încât Braşovul să nu ajungă următorul Bucureşti

Primăria Braşov a anunţat că s-a desfăşurat prima întâlnire cu braşovenii, organizată de Asociaţia Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public (AMDDTP), Civitta Strategy & Consulting SA şi Organizaţia pentru Transportul Alternativ în România (OPTAR), pe tema masterplanului velo al oraşului. Reprezentanţii municipalităţii nu au anunţat nici când a fost această întâlnire, nici numărul de participanţi, însă au prezentat câteva concluzii ale discuţiei.
De asemenea, firma care elaborează masterplanul, Civitta Strategy & Consulting SA, a anunţat că în perioada următoare va fi lansat şi un chestionar prin care braşovenii vor fi rugaţi să răspundă la o serie de întrebări legate de infrastructura pentru biciclişti din oraş.
Astfel, Primăria Braşov a precizat, într-un comunicat, că, în timpul discuţiei, participanţii au declarat că este nevoie de acest masterplan, dar şi de o „schimbare de atitudine a braşovenilor în ceea ce priveşte utilitatea” transportului cu bicicleta.  Ba mai mult, reprezentanţii OPTAR au transmis că, dacă nu se iau măsuri în scurt timp, traficul în Braşov ar putea deveni imposibil.
„După 20 de ani de implementarea de proiecte de «fluidizare a traficului», Bucureştiul a ajuns cel mai congestionat oraş al Uniunii Europene. Braşovul nu trebuie să aştepte ca problemele de mobilitate să se agraveze la fel ca în Bucureşti. Crearea de alternative viabile la deplasarea motorizată individuală va permite o mai bună mobilitate a oamenilor, în special la orele de vârf. Pistele pentru biciclete, trotuarele accesibilizate şi un transport public cu un orar predictibil vor prelua o mare parte dintre cei care acum aleg deplasările cu autoturismele, iar creşterea parcului auto nu va mai pune presiune pe reţeaua de străzi”, a declarat Marian Ivan, specialist în mobilitate al OPTAR.  
În acest context, primarul a reamintit că la nivelul oraşului este nevoie de „un nou tip de abordare a mobilităţii urbane”, care presupune elaborarea unui plan cu trasee pentru biciclete care să conecteze toate cartierele Braşovului şi care să îndeplinească cerinţele unei circulaţii în condiţii de siguranţă. „Dorim să avem o infrastructură ciclabilă care să cuprindă şi să conecteze tot oraşul. Proiectele despre care am mai vorbit în dezbateri anterioare sunt proiecte pe care le-am găsit în primărie şi nu asigură interconectivitatea aceasta de care avem nevoie. Individual, aceste proiecte au prezentat mai multe probleme, pe care am încercat să le reparăm din mers. Dar punctul de pornire pentru un Braşov ciclabil este un masterplan, o imagine de ansamblu, inclusiv cu soluţii pentru punctele sensibile ale oraşului”, a declarat Coliban.
Acesta a menţionat că acest masterplan va constitui o bază pentru accesarea de finanţări nerambrusabile, acordate de Uniunea Europeană sau de Gubernul României.
 
Concluzia unui expert în urbanism: „Pietonii şi bicicliştii sunt marginalizaţi”
Pe de altă parte, un expert în urbanism, Reinhold Stadler, a menţionat că, în ultimii 10 ani, cea mai mare parte din investiţiile în infrastructura de transport, corelat cu o majorare a veniturilor, au contribuit la o creştere accentuată a numărului de autoturisme şi a traficului în Braşov. „Obsesia pentru fluidizarea traficului nu a făcut altceva decât să genereze infrastructură de transport pe care se circulă cu uşurinţă cu peste 70 km/h şi în care pietonii şi bicicliştii sunt marginalizaţi, fiind expuşi în permanenţă la accidente rutiere. Spaţiul a fost redistribuit în aşa manieră încât să fie mai mult loc pentru autoturisme - benzi auto în plus, parcări pe trotuar. Scopul acestui masterplan este să readucă un echilibru în distribuţia spaţiului dedicat circulaţiei, astfel încât mijloacele de transport cele mai eficiente - din perspectiva spaţiului ocupat - cu cea mai redusă cantitate de emisii de gaze cu efect de seră , şi cu un impact pozitiv asupra sănătăţii populaţiei să poată funcţiona sigur şi eficient, devenind în final o alternativă pentru autoturismul privat. Nu trebuie să uităm că şi autoturismele electrice ocupă acelaşi spaţiu în trafic şi în parcare ca şi cele alimentate cu combustibili fosili. Nu în ultimul rând, toată reţeaua velo a municipiului va fi gândită integrat: circulaţii pietonale, piste/benzi pentru biciclete, benzi dedicate transportului public, benzi auto şi, după caz, parcări. Ne dorim ca prin propunerile noastre să întărim rolul de spaţiu public al străzii, nu cel de arteră de trafic, cum a fost cazul până acum”, a explicat Reinhold Stadler.

Neoficial, traseele pentru biciclişti există
Acesta a menţionat că infrastructura pentru biciclişti din municipiul Braşov va fi proiectată pe două paliere. O reţea principală, va fi gândită în lungul principalelor artere care să formeze cadrane de 300 - 350 m. De asemenea, va fi o reţea secundară, formată preponderent din străzi cu traficul calmat (viteza maximă de 30km/h), străzi cu acces limitat doar pentru rezidenţi sau trasee alternative, cum ar fi cele în lungul cursurilor de apă. De altfel, el a menţionat că omare parte din aceste trasee sunt deja circulate de biciclişti.