Primăria Braşov a intrat oficial în proiectul aeroportului

Consiliul Local Braşov a decis înfiinţarea unei Comisii de negociere cu potenţiali parteneri în vederea identificării unei soluţii pentru continuarea Aeroportului de la Ghimbav, după ce Consiliul Judeţean a solicitat oficial implicarea municipalităţii în acest proiect. Din comisia de negociere a municipiului Braşov fac parte membrii Comisiei de Buget -  Finanţe şi a celei Juridice şi de Administraţie a Consiliului Local, la care se adaugă şi cinci reprezentanţi din aparatul de specialitate al primarului. Această comisie va analiza toate  aspectele de asociere şi de colaborare juridică, economică, financiară, patrimonială ori de altă natură pentru realizarea investiţiei, urmând ca în urma discuţiilor şi concluziilor rezultate să formuleze propuneri pentru a fi înaintate deliberativului spre aprobare. Până la această oră, Consiliul Judeţean a cheltuit aproximativ 20 de milioane de euro pentru aeroport. „Pentru finalizarea obiectivului vom avea nevoie de aproximativ 50 de milioane de euro, dacă ne raportăm la estimarea de un milion de călători pe an, sau de 30 de milioane de euro, dacă luăm în calcul 400.000-500.000 de călători pe an, o cifră mai realistă în condiţiile actuale”, a explicat vicepreşedintele CJ Braşov, Claudiu Coman (foto stânga). 

 

Chichiţele din formulări

Până când nu se va clarifica problema terenului, lucrările la acest obiectiv nu vor putea continua. Astfel, în ceea ce priveşte demersurile legislative de „recuperare” a părţii de teren de 200 de hectare a aeroportului - care a reintrat în proprietatea Institutului Cartofului în iunie anul trecut, ţinând cont că investiţia nu a fost realizată în termen de 5 ani - prin amendarea  Legii 197 din 2009 şi prelungirea termenului de la 5 la 15 ani, ar putea intra într-un nou blocaj. „În şedinţa Comisiei de Administraţie Publică, reprezentantul Guvernului a precizat că nu poate fi prelungit un termen care a expirat anul trecut, în luna iunie. Este nevoie de un nou act normativ. Pentru a rezolva această problemă, în şedinţa de plen a Senatului, proiectul acestei legi ar trebui retransmis comisiilor de specialitate, unde ar putea fi elaborat unul nou, prin care să se precizeze un nou termen de finalizare a aeroportului”, a explicat senatorul braşovean Viorel Chiriac (foto dreapta). Acesta a precizat că, oricum, Camera Deputaţilor este cameră decizională în acest proiect, iar acesta va fi dezbătut de deputaţi... abia la toamnă. Amendamentul de modificare a legii a fost depus în parlament de trei deputaţi liberali braşoveni şi semnat şi de aproape toţi ceilalţi demnitari de Braşov, dar şi de deputaţi şi senatori din alte judeţe. La rândul său, şi CJ Braşov a iniţiat o Hotărâre de Consiliu Judeţean în vederea modificării Legii 197 încă din luna februarie, care a fost însă revizuită în şedinţa de săptămâna trecută, la cererea Prefecturii, tot din cauza formulării din acest document, respectiv fiind înlocuită sintagma de „prelungire a termenului” cu „modificare a termenului”. „În toate comisiile în care PNL are majoritate, această Lege a trecut. În Comisia Juridică, care este raportoare, avizul a fost pozitiv, chiar dacă şi aici a venit un reprezentant al Guvernului care a spus că nu se poate aproba prelungirea unui termen care a expirat. În această comisie, toţi am înţeles că se poate prelungi, pentru că altfel, din punct de vedere juridic, investiţia realizată până acum ar rămâne «în aer». Dacă terenul s-ar întoarce la statul român, s-ar pune problema măsurilor reparatorii, un demers extrem de complex”, a subliniat senatorul Nicolae Vlad Popa (foto mijloc). 

 

Se repetă „istoria” din 2009?

Şi în 2009, terenul a trecut în domeniul public al judeţului şi în administrarea CJ Braşov, de la Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, după o serie de emoţii, ţinând cont că, prima oară când s-a pus în discuţie acest transfer de proprietate, la începutul lui 2009, proiectul de ordonanţă a fost respins de Camera Deputaţilor şi retrimis Comisiei pentru agricultură, silvicultură,  industrie alimentară şi servicii specifice în vederea reexaminării, deşi autorităţile judeţene iniţiaseră demersurile în acest sens încă din 2007.