Primăria a făcut radiografia culturală a Braşovului

Foto: Andrei Paul – Primăria Braşov

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală a definitivat studiul de „Consum şi practici culturale” efectuat la solicitarea Primăriei Municipiului Braşov şi a Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov în vederea depunerii dosarului de candidatură pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Acest studiu constituie şi baza pentru strategia culturală a Braşovului, atât până în 2021, cât şi după aceea. Practic, prin intermediul acestui studiu strategia va fi bazată exact pe ceea ce îşi doresc braşovenii în domeniul cultural şi nu va fi făcută „după ureche” din „poveşti”. „Braşovul este singurul oraş din ţară care a realizat acest studiu cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, instituţie acreditată care funcţionează sub autoritatea Ministerului Culturii. Datele relevate ne arată nevoia clară a comunităţii pentru identificarea de soluţii pentru dezvoltarea educaţiei culturale, a ofertei culturale, a infrastructurii culturale. Acest fapt ne avantajează în candidatura noastră pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, deoarece sunt promovate oraşele care au potenţial în dezvoltare prin cultură, nu cele care sunt deja dezvoltate din acest punct de vedere”, a precizat viceprimarul Adina Durbacă (foto).

Unde suntem peste valorile naţionale
Studiul arată că Braşovul are potenţialul şi capacitatea de a se transforma prin cultură, aceasta fiind considerată o valoare foarte importantă pentru 55,5% din populaţia Municipiului Braşov şi 24,4% din populaţia Zonei Metropolitane Braşov. Dacă efectuăm o comparaţie cu situaţia întâlnită la nivel naţional în ceea ce priveşte dimensiunea segmentelor de non-consumatori, se poate observa că vizionatul filmelor la cinematograf, vizitarea muzeelor şi participarea la sărbători sau evenimente locale sunt singurele forme de consum cultural în rândul cărora municipiul Braşov se poziţionează mai bine, depăşind valorile naţionale. În ceea ce priveşte consumul public de bunuri culturale, cel mai apreciat este filmul vizionat în cinematografe (11,6% dintre respondenţi merg la film cel puţin o dată pe lună), urmat de participarea la sărbători sau evenimente locale (16,1% cel puţin o dată pe lună), participarea la festivaluri de diferite feluri (9,5% cel puţin o dată pe lună) sau spectacole de divertisment (7,5% cel puţin o dată pe lună) şi vizitarea muzeelor (6,7%).

Filmul, pe primul loc
Cea mai răspândită şi intensă formă de consum cultural desfăşurată în spaţiul domestic este vizionarea programelor TV, 91,4% dintre respondenţi spunând că obişnuiesc să facă acest lucru zilnic. Următoarele locuri, tot din perspectiva unei frecvenţe zilnice, sunt ascultatul muzicii (83,4%), a emisiunilor de radio (70,3%) şi vizionarea de filme (64%). Informaţiile legate de tipul de consum cultural practicat în spaţiul domestic, susţinute de larga răspândire a elementelor de infrastructură specifică (televizor şi radio), sugerează imaginea unui segment important al populaţiei municipiului Braşov care manifestă un comportament „pasiv” în ceea ce priveşte cultura. În schimb, deloc neglijabil este numărul celor care obişnuiesc să desfăşoare o activitate creativă, procentul persoanelor care menţionează că se angajează zilnic în astfel de activităţi fiind de 7,4%.
Muzica uşoară românească este genul muzical consumat de cei mai mulţi locuitori ai Braşovului, 53,8%. Muzica clasică/simfonică este ascultată de 22,6% dintre persoanele cu vârsta peste 50 de ani, însă acest gen muzical este ascultat de doar 6,5% dintre tinerii cu vârsta între 18-34 ani. Aceştia preferă în schimb muzica uşoară românească (39 %) şi pop străină (37,7%).

Puncte slabe
Absenţa totală (non-participare) de la concerte organizate la filarmonică, asistarea la spectacole de operă sau operetă şi participarea la spectacole de divertisment înregistrează în Municipiul Braşov valori mai mici cu aproximativ 30%, comparativ cu nivelul naţional. „Un punct slab este cel al managementului instituţiilor de cultură din Braşov şi al ofertei culturale, ceea ce ne determină să considerăm că una dintre priorităţi trebuie să fie dezvoltarea capacităţii manageriale în domeniul culturii, prin atragerea de profesionişti, dar şi prin accesarea de fonduri europene pentru formarea continuă a managerilor culturali şi pentru extinderea ofertei culturale”, a mai declarat doamna viceprimar Adina Durbacă
În ceea ce priveşte consumul cultural de spectacole, locuitorii Braşovului participă cel mai mult la spectacole de teatru (8,5% cu o frecvenţă lunară). Segmentul de non-consumatori (53,5%) este însă mai mic decât nivelul naţional (63,2%). La întrebarea despre instituţiile culturale din municipiul Braşov vizitate de braşoveni cel puţin o dată în ultimele 12 luni, pe primul loc se află Muzeul Judeţean de Istorie, prin Bastionul Țesătorilor (27,3 %), Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov (20,2 %), Opera Braşov (13,4 %), Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” (12,9 %), Muzeul „Prima Școală Românească” (12,3 %), Centrul Cultural Reduta cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (11,5 %), Muzeul „Casa Mureşenilor” (9,6 %), Muzeul de Artă (9,5 %) şi Muzeul de Etnografie (8,4 %).

Urmează analiza datelor şi recomandările
Studiul a fost realizat pe un eşantion 800 de persoane în municipiul Braşov, unitatea de eşantionare fiind secţia de votare şi pe 315 persoane din localităţile care fac parte din zona metropolitană, respectiv Codlea, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Zărneşti, Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Târlungeni şi Vulcan, rata de încredere fiind de 95%, iar eroare de eşantionare acceptată 5,52%. Nevoia de informaţii valide şi fidele cu privire la situaţia actuală a vieţii culturale din Municipiul Braşov şi din Zona Metropolitană a Braşovului, utile în perspectiva depunerii aplicaţiei de candidatură, a constituit punctul de plecare în structurarea întregului proiect de cercetare. Studiul calitativ va fi urmat de analiza calitativă a datelor şi formularea unor concluzii şi recomandări pentru direcţiile de acţiune finale. Edilii au oferit ieri cele mai importante date care au reieşit din acest studiu, urmând ca după 10 octombrie, data limită a depunerii dosarului de candidatură, să fie publicat integral pe site-ul Primăriei Braşov. Deocamdată, nu au fost prezentate toate amănuntele, astfel ca oraşele contracandidate să nu se inspire sau să poată „ataca” în vreun fel sau altul Braşovul.