Primar de 18 ani, candidatul Ţării Făgăraşului pentru Parlamentul României. Dumitru Flucuş: „Avem obligaţia morală să ne păstrăm tradiţiile”

- Cum se îmbină păstrarea tradiţiilor şi transmiterea lor către generaţiile tinere, cu tendinţa de a moderniza şi a dezvolta localităţile din mediul rural? Cum putem să păstrăm vii valorile naţionale?
- Din punctul meu de vedere este simplu. Am găsit răspunsul la întrebarea aceasta în Japonia, pentru că am avut ocazia să fac parte dintr-o delegaţie a judeţului Braşov care a vizitat această ţară şi acolo am văzut că modernismul şi tradiţia pot să coexiste, nu sunt lucruri care se elimină, ci dimpotrivă, se completează. Japonia este o ţară avansată din toate punctele de vedere, iar dezvoltarea lor modernă este o continuare a tradiţiilor seculare. Nu şi-au uitat tradiţia şi felul de a fi al poporului lor, al comunităţilor. Pe asta se construieşte modernismul. Tradiţia nu este o piatră de moară care te încurcă să te dezvolţi. Când m-am întors din Japonia am discutat cu toţii tinerii din sat şi le-am explicat faptul că, orice fac şi oricum sunt la oraş, când vin acasă trebuie să păstreze graiul, dansurile, modul de viaţă firesc al satului, pentru că în felul acesta ne păstrăm autentici. Ne îmbrăcăm cu portul nostru popular pentru că asta ne completează, asta ne defineşte. Nu poţi să ai o dezvoltare firească umană, profesională, dacă îţi ascunzi rădăcinile. Trebuie să ne cunoaştem punctele tari. Să ştim cum suntem noi de fapt, ce calităţi native avem, specifice naţiei noastre, şi ce trebuie să apreciem. În România se întâmplă multe lucruri faine care, din păcate, nu sunt promovate.
Avem obligaţia morală să ne păstrăm tradiţiile.
Noi, la Şinca Nouă, avem ansamblu de dansuri populare care a dus jocul făgărăşean în toate colţurile lumii. Avem fanfară, cor, cântăm colindele specifice satului nostru, pe care nu le mai găseşti nicăieri în ţară. Noi ştim cine suntem, suntem mândri de originea noastră şi, din acest motiv, avem puterea de a evolua şi de a face lucruri bune.

- Cu ce proiecte de susţinere a Ţării Făgăraşului porniţi în competiţia pentru un loc în Parlament?
- În primul rând, îmi doresc să reevaluăm anumite legi pentru că, în încercarea de a proteja mediul, ariile protejate şi parcurile naţionale, uităm să protejăm omul.
Aici, în Ţara Făgăraşului, avem o problemă mare cu Parcul Naţional Munţii Făgăraş. Problema nu se datorează faptului că oamenii nu iubesc natura. Dimpotrivă, oamenii sunt legaţi indisolubil de natură, iar structura satelor, care sunt sub munte, în mijlocul naturii, a demonstrat că noi ne iubim ţinuturile. De mii de ani trăim în apropierea unor păduri virgine, printre animale sălbatice, plante şi păsări rare. Toate acestea s-au păstrat până acum pentru că noi, cei care trăim aici, avem grijă de ele. Oamenii nu au fost agresivi şi au conştientizat ce au de făcut. Oamenii nu sunt un pericol pentru natură, aşa cum se tot spune acum şi nu îi poţi scoate pe cei care locuiesc aici din mediul lor. Nu le poţi interzice să intre în pădure, să culeagă ciuperci, să îşi ia lemne de foc, să se plimbe, fără a le oferi nimic în schimb. Oamenii trebuie educaţi, trebuie lucrat la conştientizare şi astfel pot deveni parteneri în acest demers pentru că, repet, îşi iubesc locurile natale, trăiesc aici şi vor ca aici să le crească familiile şi nepoţii.
Un alt proiect ţine de promovarea Ţării Făgăraşului. Noi avem o Asociaţie a Ţării Făgăraşului, formată din aproximativ 30 de unităţi administrativ teritoriale şi lucrăm la un concept de dezvoltare integrată a acestei zone.
Primarii au înţeles că trebuie să colaboreze pentru că, oricât de bun ai fi, singur nu poţi face mare lucru. Am văzut acest model de colaborare în Germania, strategia lor ni se potriveşte şi nouă, am început să o implementăm şi ne dorim ca, în următorii ani, Ţara Făgăraşului să devină principala atracţie turistică a României.

- Cum veţi sprijini comunităţile rurale?
- În primul rând, doresc să aduc în atenţia guvernanţilor problemele reale din mediul rural. Îmi propun să ajut la redirecţionarea corectă a fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural. Ştiu că există condiţionări, că sunt alte priorităţi, că se doresc sate inteligente şi cercetare şi alte lucruri. Pentru noi este o prioritate să avem infrastructura de bază, apă şi canalizare, drumuri, poduri şi gaz. Evident că ajută să avem şi sate inteligente, dar dacă în toată ţara vom avea câte două sate inteligente într-un judeţ nu am schimbat nimic în ceea ce priveşte confortul locuitorilor din mediul rural. Trecutul a dovedit că măsurile destinate mediului rural pentru infrastructură nu au fost niciodată suficiente. În primul exerciţiul bugetar european, 2007-2014, am avut circa un miliard şi jumătate de euro, bani care s-au absorbit pentru aproximativ 3.000 de comune şi care s-au epuizat la prima depunere de proiecte, la primul concurs. În al doilea exerciţiu financiar tot aşa şi iar nu au ajuns banii. Deci, trebuie gestionate altfel aceste fonduri, fiecare comună trebuie să aibă acces la cel puţin un milion de euro pentru a reuşi să se facă infrastructură, pentru a vorbi despre dezvoltare. Apoi, trebuie să îi sprijinim pe micii întreprinzători. Consider că trebuie modificat modul de subvenţionare a fermierilor mici. Este un paradox. Avem resurse în agricultură încât am putea hrăni toată Europa şi ajungem să cumpărăm de la alţii. Păi, cum să avem o balanţă comercială atât de deficitară încât să cumpărăm mult peste 80% din mâncare? Cum pot să producă olandezii sau turcii sau alţii mai ieftin decât noi? Pot pentru că au un sistem de subvenţie şi îi ajută în mod concret pe producători. Eu vreau să promovez fermele mici şi mijlocii pentru că sunt 100% sigur că avem terenul, avem cunoştinţele necesare şi, dacă îi ajutăm pe oamenii aceştia vom avea milioane de mici producători care vor produce hrană curată, pe care o putem vinde altora şi vom câştiga bani pentru economie şi vom aduce bunăstarea în satele româneşti.
Vreau să îi sprijin pe micii fermieri prin proiecte de alocare financiară consistentă, prin sisteme de subvenţie, sisteme de desfacere, de depozitare.
Dacă cineva îi ajută sunt sigur că se pot organiza singuri cu depozite frigorifice, cu pieţe. Dacă se creează un cadru legal corect vor putea avea acces în marile magazine. Trebuie să dăm o şansă zonei rurale. Trebuie modificată legislaţia. Micii producători sunt defavorizaţi.
Eu o să vin cu o propunere concretă de lege în acest sens şi am toate argumentele pentru promovarea ei.
Apoi, avem resurse naturale pe care nu le exploatăm corect. Curg apele minerale, se duc pe vale.  Nu vreau ca să fie nimeni tras la răspundere, nu mă interesează de ce nu a mers bine până acum. Dar vreau ca de acum înainte să construim cumva, să ne apărăm şansele. Şi cum pot să ajut? Venind cu proiecte de lege viabile. Voi studia exemplele de succes din ţările vecine. Îmi propun să mă documentez în Polonia pentru că ei au făcut o reformă administrativă, lucru pe care îl propun şi eu, şi au făcut din ţara lor un producător agricol însemnat care exportă în toată Europa şi în toată lumea. Dacă polonezii au făcut noi de ce să nu putem face? Trebuie numai să luăm nişte măsuri concrete pe care polonezii le-au luat deja. Mă voi documenta, voi merge acolo, şi îmi doresc să le replicăm modelul pentru că s-a dovedit a fi unul de succes.

- Problemele din mediul rural sunt aproximativ aceleaşi în toată ţara. Sumele alocate de Uniunea Europeană României pentru următorii 7 ani însumează 80 miliarde de euro. Care credeţi că ar trebui să fie priorităţile?
-  Mediul rural trebuie să aibă infrastructură, dar asta este valabil pentru toată România.
Prima dată ne trebuie infrastructură pentru a putea să dezvoltăm toată ţara, să legăm între ele zonele turistice, istorice. Ca să facem infrastructura asta trebuie să gestionăm şi ariile protejate. Ariile protejate, aşa cum mi-au arătat specialiştii, acoperă în aşa fel ţara încât nici nu mai ai loc să faci proiectele de mare infrastructură, să legi zonele cu autostrăzi sau cu linii de tren de mare viteză, să ai acces nu numai la alte zone din România, ci şi la Europa. Aşadar, trebuie să facem infrastructură pentru dezvoltarea mediului rural. Apoi, trebuie să asigurăm infrastructură rutieră şi infrastructură de sănătate şi de sport. Neapărat, în fiecare sat trebuie să ai minimum bazele pentru medicină de familie, un dentist, o farmacie şi obligatoriu câte o sală de sport la 7.000-10.000 de locuitori. Locuitorii din mediul rural, în special copiii, trebuie să facă mişcare, trebuie să găsim talentele pentru a le putem promova. Nici Nadia Comăneci nu a fost din cine ştie ce metropolă.
Apoi, avem nevoie de utilităţi: apă, sistem de canalizare, gaz, curent electric.
Închipuiţi-vă că în Şinca Nouă avem 48 de gospodării fără curent electric şi suntem la 50 de kilometri de Braşov.
Aşadar, voi promova un proiect pentru electrificarea zonelor rurale. Avem Internet, dar nu putem aprinde becul. Este de neconceput aşa ceva.
Am mai vorbit despre alocările corecte de fonduri pentru mediul rural. Şi la asta trebuie să lucrăm serios. Trebuie să facem sere, sisteme de irigaţii.
Nu spun că le ştiu pe toate, dar ştiu ce este nevoie. Vreau să mă consult cu specialişti, iar din discuţiile cu ei vor rezulta proiecte legislative. Am o singură certitudine, că o să mă zbat pentru a dezvolta mediul rural.
Eu sper ca în urma măsurilor pe care le luăm, oamenii de la oraşe, dacă au tot confortul şi toate condiţiile, să se întoarcă în mediul rural şi să populeze aceste zone. Este un model pe care l-am văzut în multe ţări.
- Cum putem face zonele rurale tradiţionale mai atractive pentru turişti? Ce proiecte propuneţi în acest sens?
- Trebuie să înţelegem că nu comunele fac turism. Noi, ca primari, trebuie să lucrăm cu specialişti, ştiinţific, să ştim ce avem de făcut şi să ne luptăm pentru dezvoltarea zonelor noastre, să le promovăm. Repet, nu comunele fac turism, nu comunele taie chitanţe, noi punem bazele pentru investitori, facem infrastructură, facem promovarea, iar eu, din poziţia de parlamentar, o să mă implic în toate proiectele privind dezvoltarea efectivă a Ţării Făgăraşului cu rezultate măsurabile, nu cu vorbe goale.
Pe parte culturală o să mă implic în proiecte privind păstrarea şi revitalizarea tradiţiilor, a obiceiurilor şi a jocurilor, în promovarea lor. Toate acestea sunt legate de partea turistică pentru că vor fi foarte mulţi dornici să vină să vadă minunăţiile noastre naturale, dar şi partea culturală care are un farmec aparte. Avem posibilitatea să facem turism în toată  Ţara Făgăraşului.
Concret, până acum, am făcut legătura cu traseele pentru biciclişti, sperăm să facem piste pe drumuri comunale, drumuri forestiere. Avem două magistrale trasate, trasee secundare, sute de kilometri. Am identificat obiectivele turistice pe diferite categorii, cu puncte de belvedere, observatoare de animale sălbatice, păduri virgine, biserici fortificate, cetăţi, mănăstiri, pe parte gastronomică. Lucrăm fain şi deştept. Acum construim un brand al Ţării Făgăraşului cu ajutorul unor specialişti care fac cercetare şi vom face o promovare sistematică la nivel naţional şi internaţional.
Va fi o dezvoltare unitară. Este nevoie ca oamenii să ştie ce au de văzut pentru că avem foarte multe de arătat. Şi va fi un exemplu de succes în primul rând pentru că primarii au conştientizat ce au de făcut şi că trebuie să lucreze împreună pentru a trăi într-o zonă puternică. Iar faptul că mă aflu pe lista PNL Braşov pentru Parlament este urmare a forţei Asociaţiei Ţării Făgăraşului.

Articol comandat de Partidul Naţional Liberal - Organizaţia Judeţeană Braşov
CMF: 11200025