Prima zi de facultate a unei studente cu două joburi

A venit cu emoţie la festivitatea de deschidere a anului universitar, şi-a cunoscut colegii, dar nu mai poate merge cu ei la tradiţionala cafea de socializare. Pleacă grăbită, pentru că după-amiază trebuie să aibă grijă de elevii de la ea din sat, care i-au devenit repede foarte dragi. Este vorba despre Alexandra Marşavela, o tânără de 21 de ani din Budila, care şi-a petrecut ieri prima zi de student. „Am luat BAC-ul în 2013, dar nu am avut posibilitatea financiară să merg la facultate, iar acum am reuşit să intru pe unul din locurile pentru romi”, ne spune tânăra care are şi două joburi: învăţător necalificat la şcoala din comuna natală şi asistent relaţii publice la centrul pentru populaţia de etnie romă din aceeaşi localitate. „La centru îi ajut pe cei care nu se descurcă, nu ştiu să scrie, au nevoie de vreo adeverinţă sau de anumite lămuriri”, explică proaspăta studentă la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Speră să se acomodeze cu noul ritm de viaţă şi să reuşească să se împartă între cursuri, muncă şi treburile casnice. Locuieşte cu părinţii şi cei doi fraţi, un băiat de 18 ani şi o fetiţă de 5 ani: „Tata are 10 clase şi lucrează la o firmă de salubritate, mama are 8 clase şi e casnică. Pe lângă banii tatălui, o să încep şi eu să contribui la cheltuielile din casă. O mai ajut pe mama la curăţenie, la mâncare”.

 

„Contează să ai un exemplu bun aproape”

De la trei ani a locuit cu bunicii şi mătuşa ei, învăţătoare de asemenea şi crede că acest lucru a ajutat-o să aleagă să studieze şi nu să se mărite la 14-15 ani. „Părinţii nu s-au opus niciodată şi m-au susţinut, dar bunicii şi mai ales mătuşa m-au îndemnat să continui studiile. Foştii coelgi se uită şi spun «a ajuns şi asta învăţătoare», pentru ei acest lucru nefiind o realizare. Aspiraţiile lor înseamnă să te căsătoreşti devreme şi să faci copii. Cea mai bună prietenă a mea e o colegă din «generală», e printre puţinele necăsătorite din toată clasa”. A ales ca specializare „Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, având exemplul mătuşii care profesează de mult timp în domeniu. În paralel facultatea, o aşteaptă şi pe ea meseria de învăţătoare, în această vară reuşind să ocupe un post de cadru didactic necalificat chiar la Budila. „Îmi plac foarte mult copiii, am avut şi eu un exemplu bun în familie şi sper să fiu la rândul meu un exemplu. E păcat ca unii care chiar au capacitate de a merge mai departe să se piardă pe drum. Am 20 de copii în clasă, mulţi îmi sunt vecini şi mi-e drag să lucrez cu ei”, se arată tânăra încântată de noul ei început. Cât despre distracţiile vieţii de student, spune că, cel mai probabil, nu va avea timp de aşa ceva.

 

La Centrul din Budila, ajutându-i pe cei care nu ştiu să scrie.

 

Nu a excelat la rezultate şcolare

În şcoala generală nu a fost printre elevii cu cele mai bune rezultate, dar a ţinut să aibă continuitate. „Erau copii care mai făceau meditaţii. Ce mi-a plăcut e că eram amestecaţi, români, maghiari şi romi şi chiar ne înţelegeam, deşi între adulţi lucrurile nu au stat mereu aşa la noi în sat. Am vrut să scap de matematică, aşa că am ales să merg la liceu la «Nicolae Titulescu», la Ştiinţe Sociale”, îşi aminteşte Alexandra. Patru ani a mers la şcoală cu trenul sau cu ocazia, aşa că nu vede o problemă în felul în care se va deplasa pe perioada facultăţii. „Păstrez legătura cu colegii de liceu, dar mai mult pe Facebook. Unii m-au acceptat, alţii nu, mai auzeam aluzii la etnia mea, dar important e că nu am avut niciun conflict din această cauză”. I-a fost greu să recupereze carenţele în ceea ce priveşte pregătirea şcolară, însă s-a adaptat „din mers”, iar înainte de Bacalaureat „m-am pus cu burta pe carte, am avut cea mai mare ambiţie din viaţa mea, altă şansă nu aveam”.

 

Merg mai mult la liceu ca altădată, dar se pierd pe parcurs

„În ultimii trei ani, pe locurile speciale pentru romi au fost admişi 30 de absolvenţi de liceu. 5 dintre ei deja au renunţat, iar dintre cei rămaşi, mai mult de zece sunt din Prahova, Covasna şi Buzău. Concluzia e că foarte puţini tineri romi din judeţul nostru termină o facultate”, explică Marton Szasz, consilier pe probleme ce ţin de minoritatea romă în cadrul Prefecturii Braşov. Se înregistrează o creştere a numărului celor care aleg să meargă la liceu, însă mulţi dintre aceştia se pierd pe parcurs sau nu reuşesc să promoveze Bacalaureatul. „Sistemul începe să se adapteze vremurilor. Spre exemplu, liceul din Săcele a deschis o clasă la Tărlungeni, unde învaţă cei din satele învecinate şi au mai puţin drum de parcurs. Chiar dacă nu se mai căsătoresc la 12-13 ani ca altădată, o fac la 15-16 şi tot nu apucă să termine liceul”, a mai precizat Marton Szasz.