Prima mănăstire ortodoxă a Braşovului

Foto: Până la schit se ajunge cu linia RAT 5M şi apoi se merge aproximativ 500 de metri pe jos.

La nici 10 minute de mers cu maşina, de la ieşirea din Braşov spre Cristian, la poale de munte, pe un platou însorit, liniştit şi pitoresc, se înalţă acum, prin dragostea şi eforturile unor credincioşi, ceea ce va deveni prima mănăstire a oraşului Braşov. Acum, veghează locul numit Măgurele un Sfânt Altar de vară, care miroase a lemn proaspăt lucrat. Nu-l vezi imediat, de pe drum. E nevoie să mergi un pic pe cărare. Aici deja au fost ţinute trei slujbe de către protosinghelul Clement. Vor mai urma multe altele, în fiecare duminică de acum încolo, dar şi în fiecare sărbătoare. Poate chiar slujbe de noapte pentru credincioşi.

Primul lemn, bătut pe 22 februarie 2016
Până va deveni mănăstire, aşezământul este schit şi se află sub ascultarea Mănăstirii Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus. Hramul mănăstirii va fi Sfântul Efrem cel Nou, prăznuit în 3 ianuarie şi în 5 mai, după cum ne-a declarat protosinghelul Clement. „Îmi doresc să înalţ aici o mănăstire. Dar nu este orice fel de mănăstire. Este de fapt, primul aşezământ monahal creştin-ortodox din istoria atestat-documentară a Cetăţii Braşovului şi a împrejurimilor din imediata apropiere. Niciodată n-a mai fost mănăstire în Braşov, în jurul Braşovului. Este un act de pionierat. În 22 februarie 2016 am bătut primul stâlp, iar ce se vede acum aici este realizat într-o lună şi o săptămână”, ne spune părintele, braşovean născut şi crescut în aceste locuri. De altfel, acesta a fost unul dintre motivele care l-au determinat să vină aici, în Braşov, el fiind, în trecut, stareţ al Mănăstirii Stelea, din Târgovişte, singura ctitorie moldovenească din Ţara Românească.

Prima piatră la temelie o va pune mitropolitul Ardealului
„Demersurile pentru aprobări le-am început cu aproximativ doi ani înainte. Am căutat un timp îndelungat locul şi au fost multe străduinţe pentru a obţine aprobări. Când am văzut acest loc, era tot o zi însorită, ca acum, şi mi s-a părut atât de frumos, încât parcă striga după mănăstire. Vom pune şi piatra de temelie aici, moment la care este aşteptat şi Înalt Prea Sfinţia Sa, dr. Laurenţiu Streza, mitropolit al Ardealului. De altfel, pentru acest proiect avem binecuvântarea Înalt Prea Sfinţiei Sale”, a explicat protosinghelul Clement.

Mănăstire de călugări
Viitorul stareţ a precizat că aceasta va fi o mănăstire în care vor trăi călugări, iar o parte ar putea locui aici chiar de la sfârşitul acestui an. „Este o perioadă de secularizare, dacă ne gândim la numărul de călugări în perioada aceasta, în care Biserica intră într-un oarecare con defavorabil şi prin asta, implicit, tinerii nu mai merg spre mănăstire, cum se întâmpla imediat după Revoluţie, de exemplu. Sperăm să adunăm o comunitate de 7-8 călugări, maxim 10”, a declarat părintele.

Orice ajutor e binevenit
Proiectul mănăstirii este unul generos. Va semăna cu mănăstirea de la Sâmbăta, din cărămidă şi fundaţie de beton, deşi lucrarea provizorie este din lemn. La final vor exista în centru, o biserică mare, un altar de vară, în dreapta, un paraclis, în stânga, iar pe margine, în curte, vor fi spaţiile administrative, biblioteca, depozit de materiale, atelierele etc. La intrare vor fi două magazine de carte duhovnicească, dar şi două spaţii de cazare pentru credincioşi. „Ne gândim să nu stabilim un tarif de cazare. Fiecare va lăsa cât va dori şi cât va putea”. Este însă un proiect care are nevoie de fonduri. „E foarte greu de preconizat când vor fi gata lucrările. Poate undeva spre cinci ani va fi în stadiu «la roşu». Noi ne descurcăm din ce vine de la credincioşi. Sperăm pe viitor un ajutor financiar de la Consiliul Local Cristian, de la Consiliul Judeţean, dar deocamdată tocmai pentru că nu există o cultură a vieţii monahale aici, oamenii au o reţinere”, a explicat părintele Clement. Ajutorul a venit din bani de la credincioşi, din Braşov, dar mai ales din Târgovişte, iar o altă familie a cumpărat obiectele de cult şi a ajutat în obţinerea documentelor necesare. Oricine poate să ne ajute, oricine rezonează cu proiectul Braşovului, pentru că este mănăstirea oraşului nostru. Se face o mănăstire frumoasă şi în sensul bun al cuvântului să putem fi mândri de ea. Există şi un cont”, a mai spus acesta. De ajutor vor fi şi materialele de construcţie. Ctitorii de seamă ai sfântului lăcaş de cult vor fi trecuţi într-o carte de prezentare a binefăcătorilor, ce va fi amplasată la intrarea în Biserica Mare şi Paraclisul Mănăstirii. Cei care vor să ajute, vor avea mereu evidenţa cheltuirii banilor. Mai mult, protosinghelul vrea să înfiinţeze un Consiliu de Administraţie, care va supraveghea şi viza cheltuielile venite din donaţii. „Orice ajutor va fi recompensat cu rugăciune şi justificat cu acte”, a subliniat părintele.
Cei care vor să ajute, pot lua legătura cu protosinghelul Clement la adresele de email: sfantulefrem@gmail.com şi clement_mircea@yahoo.com. De asemenea, este deschis un cont RO 61RZBR 0000 0600 1789 0945, deschis la Banca Raiffeisen, pe numele „Schitul Efrem cel Nou”.

Program special: Slujbe de noapte, ca pe Muntele Athos
Deja au fost ţinute trei slujbe în acest loc. Prima a avut loc pe 20 martie – pe un frig zdravăn, care însă nu i-a împiedicat pe cei aproape 500 de credincioşi să asiste la ea. O altă slujbă a mai fost ţinută de Buna Vestire, pe 25 martie, şi încă una în 27 martie. Vor mai urma şi altele, ba chiar, ar putea fi şi un program special de slujbe de noapte, după modelul mănăstirilor de la Muntele Athos, din Grecia, unde părintele Clement şi-a definitivat studiile. „Pe lângă vatra monahală, după ce se va închega un nucleu statornic de vieţuire mănăstirească, lângă mănăstire dorim să înfiinţăm un centru social, mai exact un azil de bătrâni şi o şcoală de meşteşuguri pentru copiii fără părinţi, din centrele de plasament”, a completat clericul.

Cum puteţi ajunge la Schit
Cei interesaţi pot lua autobuzul 5 M (de la Măgurele), până la capăt. De aici, trebuie să mai meargă câţiva zeci de metri până la drumul neasfaltat ce o ia spre pădure. La începutul drumului este un indicator pentru mănăstire. După aproape 500 de metri pe cărarea ce merge pe liziera pădurii ajung la sfântul lăcaş.

Părintele Clement Mircea, fiu al Braşovului
Părintele Clement, pe numele de buletin Mircea Constantin Vadin, s-a născut la Braşov şi şi-a încheiat studiile gimnaziale în oraşul natal. „La 19 ani am plecat la mănăstire. Era un gând care încolţise încă din clasa a XI-a şi mi-am dorit să pot pleca. Noviciatul l-am făcut la Mănăstirea Crasna, în perioada 1996 - 2003. Apoi, până în 2009 am fost la Mănăstirea Stelea, din Târgovişte, unde am fost stareţ. Din 2009 am plecat în Grecia, pentru a-mi definitiva studiile, iar în 20015 m-am reîntors în oraşul natal”, sintetizează clericul firul vieţii sale. În prezent are un doctorat în istorie şi un masterat în geopolitică.

Cine este Sfântul Efrem, patron ales pentru mănăstirea Braşovului
Ucis de turci în urmă cu aproape şase secole, după ce vieţuise la Mănăstirea Maicii Domnului din actuala localitate Nea Makri, Sfântul Efrem a rămas, smerit, în groapă, până în 1950. În acel an, Sfântul Efrem s-a arătat aievea unei maici pe nume Macaria, spunându-i unde sunt cinstitele sale moaşte. Sfântul Mucenic Efrem cel Nou s-a născut de Ziua Crucii a anului 1384, intrând la o vârstă fragedă într-o mănăstire închinată Maicii Domnului. În luna septembrie 1425 turcii otomani au cotropit mănăstirea, ucigând mulţi monahi, iar pe Efrem l-au luat prizonier. După ce l-au torturat multe luni, în data de 5 mai 1426 Sfântul Efrem a murit. Moaştele Sfântului Efrem cel Nou se află acum la mănăstirea de maici Nea Makri din Attica, Grecia. Sfântul Efrem cel Nou este prăznuit atât în ziua mutării sale la Domnul, pe 5 mai, cât şi în ziua aflării cinstitelor sale moaşte, pe 3 ianuarie. Se spune că Sfântul Efrem este mare făcător de minuni şi grabnic ajutător întru nevoi.