Prima cârtiţă de pe noua cale ferată Braşov - Sighişoara intră în pământ

Viitoarea magistrală feroviară Braşov-Sighişoara începe să prindă contur odată cu demararea de către Aktor a celor mai dificile lucrări de pe traseul acesteia: forajul tunelurilor pe tronsonul Apaţa – Caţa, care va fi realizat cu ajutorul a patru TBM-uri (utilaje de forare a tunelurilor, denumite popular şi „cârtiţe”). Anunţul a fost făcut de constructor, care a anunţat că primul TBM va fi pornit marţi, 5 martie, ora 12.00, în cadrul unei ceremonii  la care vor participa oficialităţi centrale şi locale. Utilajul va începe să sape în munte la tunelul din zona Racoş-Ormeniş. Tunelul va fi unul cu dublă galerie (câte unul pentru fiecare fir de linie ferată) şi va avea o lungime de 6,9 km. Pe acelaşi sector de cale ferată, în zona Homorod, va fi săpat un alt tunel cu dublă galerie, cu o lungime de 5,2 km.

Cârtiţele de 70 de milioane de euro vor înainta 15 metri pe zi
Conform declaraţiilor de anul trecut date de reprezentanţii constructorului, săparea tunelului mare va dura 18-19 luni şi pentru celălalt tunel mai mic, de 5 km, va fi nevoie de 14-15 luni, viteza de forare a cârtiţelor fiind de 15 metri pe zi. Compania Aktor a plătit pentru aceste utilaje peste 70 de milioane de euro.

Relaţie tensionată între ministrul Transporturilor şi constructor
Pentru lotul Apaţa – Caţa (acum în lungime de 43 km şi 28 de km după reabilitare) contractul a fost semnat în septembrie 2020 pentru suma de 2,7 miliarde lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor a fost stabilit la 4 ani. Lucrările la acest sector au avansat foarte lent, iar anul trecut, în luna aprilie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ameninţa cu rezilierea contractului. Tot anul trecut, ministrul a cerut modernizarea acestui tronson de cale ferată să fie gata în anul 2024, în condiţiile în CFR Infrastructură estima terminarea lucrărilor în februarie 2026.
Lucrările la sectorul Apaţa – Caţa fac parte din proiectul de modernizare a Magistralei Braşov – Sighişoara, pentru care autorităţile române au obţinut o finanţare europeană. După finalizarea lucrărilor, trenurile de călători vor putea circula pe această magistrală cu 160 km/h.