Preţurile apartamentelor din Braşov sunt mai mici cu 25% faţă de perioada de boom

Trendul ascendent pe care se înscrie rezidenţialul autohton din 2014 încoace alimentează speculaţiile cu privire la iminenţa unei crize similare celei din 2008, însă datele specialiştilor arată că actualul context de piaţă este semnificativ diferit faţă de cel din 2008, se arată într-o analiză de specialitate.
Un prim argument în acest sens este faptul că preţurile locuinţelor se situează, încă, la un nivel semnificativ mai scăzut decât cel din perioada de boom. Suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente (noi şi vechi) din întreaga ţară este cu aproape 40% mai mică decât cea consemnată în momentul de vârf al pieţei, conform analizei realizate de Imobiliare.ro. Un apartament poate fi achiziţionat în momentul de faţă cu 1.242 euro/mp (la finele lui noiembrie 2018), faţă de 2.058 euro/mp în martie 2008.
Bucureştiul este cu 36% sub nivelul de boom, aici înregistrându-se cea mai mare diferenţă de preţ la 10 ani. În Capitală, apartamentele erau, în T3 2018, cu 35,9% mai ieftine decât în perioada similară din 2008. Diferenţe importante sunt şi în centre regionale precum Constanţa (-25,9%), Braşov (-25,9%) şi Iaşi (-21,7%). Un ecart de preţ mai mic faţă de 2008, de -5,5%, există la Timişoara, în vreme ce Cluj-Napoca este singurul mare centru regional al ţării în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani, cu o diferenţă de 6,2% faţă de T3 2008.

Ritmul de creştere a preţurilor a încetinit în 2018
În al doilea rând, este semnificativ faptul că, deşi proprietăţile rezidenţiale continuă, per ansamblu, să se aprecieze, ritmul de creştere a preţurilor a încetinit mult în 2018, acesta situându-se sub cel din perioada de boom. Potrivit Imobiliare.ro, în cel de-al treilea pătrar al anului în curs, proprietăţile rezidenţiale din România s-au apreciat cu doar 0,7% faţă de cele trei luni anterioare (în scădere de la câte 1,4% în primele două trimestre). Media trimestrială a variaţiilor de pe segmentul rezidenţial se situează, după primele nouă luni din 2018, la un nivel de 1,16%, faţă de 2,2% în 2017 şi, respectiv, 2,9% în 2016. Spre comparaţie, în perioada de dinaintea declanşării crizei imobiliare, marja trimestrială de creştere a preţurilor ajungea chiar să depăşească pragul de 10%.

Majorarea salariului, un aspect evidenţiat
Un al treilea important aspect care face ca actualul context de piaţă să fie semnificativ diferit faţă de cel din 2008 este reprezentat de evoluţia salariilor. Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu net lunar pe economie s-a majorat cu aproape 140% în ultimii zece ani, de la 1.134 de lei în martie 2008, la 2.720 de lei în octombrie 2018.
În condiţiile în care proprietăţile rezidenţiale autohtone sunt evaluate, de cele mai multe ori, în euro, un posibil contraargument la creşterea salariilor ar fi evoluţia cursului valutar. În condiţiile în care euro a crescut, în acest răstimp, cu doar 25% (de la 3,7276 de lei la finele lui martie 2008, până la 4,6668 de lei la sfârşitul lui octombrie 2018), majorarea veniturilor este departe de a fi contracarată când vine vorba de achiziţii imobiliare.

Foto: Victor CRISTESCU