Preşedintele României, eliminat din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a Procurorului General

Preşedintele României nu va mai avea un rol în procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a Procurorului General al României. Asta este una dintre propunerile de modificare ale legilor justiţiei cu care ministrul Tudorel Toader (foto) s-a prezentat ieri în faţa presei. „În acest proiect de lege vorbim despre Legile Justiţiei. Legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim de graţiere, amnistie, nici despre abuzul în serviciu şi nici despre foaie de parcurs pentru a răspunde cerinţelor hotărârii CEDO.”, a declarat Tudorel Toader. Acesta a adăugat că proiectul de lege va merge la Guvern, după care va fi trimis la Parlament dacă se va aproba şi nu se va face prin Ordonanţă de Urgenţă, ci prin lege.
„Proiectul de lege are în vedere modificarea Codului Penal (...) Cele mai multe propuneri luate în considerare sunt la legea 317, privind Organizarea si funcţionarea CSM. Ele vizează structura şi procedurile interne ale CSM (...). Prima categorie de propuneri vizează majorarea vechimii necesare pentru promovare. Vor fi şapte ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a funcţiona la Tribunal. Toate modificările asigură un parcurs în cariera de magistrat fără a fi sărite anumite etape”, a adăugat Ministrul Justiţiei. „Modificarea mandatelor funcţiilor de conducere. În România, mandatul este pe o perioadă de trei ani. Propunem ca funcţiile de conducere să aibă patru ani. Mandatele în curs nu pot fi afectate prin modificarea legii.”, a spus Toader.
Ministerul Justiţiei propune ca preşedintele ICCJ să fie numit de către preşedintele României, ca şi în prezent, dar propunerea o va face Secţia pentru judecători a CSM.
Spre diferenţă, procurorul general, procurorul-şef al DNA şi procurorul-şef al DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului JustiţieI. În prezent, procurorii-şefi sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul CSM. Toader explică diferenţa de tratament în ceea ce priveşte numirea prin faptul că „procurorii sunt subrdonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic”.

Klaus Iohannis: E un atac la statul de drept
Preşedintele României, Klaus Iohannis, susţine că ar fi în defavoarea României ca, după toate eforturile depuse până acum, „să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei”. „Propunerile prezentate astăzi (ieri - n.r.) de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie.  Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt, slăbirea justiţiei.  Preşedintele României este implicat şi în desemnarea procurorilor şefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituţiei şi exercită funcţia de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului”, a fost mesajul dur al preşedintelul Iohannis.

Nu e în regulă
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, nu vede cu ochi buni propunerea din noul pachet de legi ale Justiţiei potrivit căreia Inspecţia Judiciară va trece de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la Ministerul Justiţiei, declarând că o instituţie politică nu poate să îi verifice pe judecători. „Asta nu e în regulă, pentru că Inspecţia nu verifică numai pe procurori, îi verifică şi pe judecători şi chiar nu sunt în subordinea Ministerului Justiţiei. Deci nu poate o instituţie politică să îi verifice pe judecători", a declarat fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.