Preşedintele Academiei Române: „Braşovul e cel mai bun exemplu din cultura noastră veche, înainte de Iaşi sau de Bucureşti”

Braşovul rămâne un reper cultural major al României, un oraş care şi-a construit identitatea prin educaţie, carte şi dialog cultural încă din istorie.  Afirmaţia îi aparţine preşedintelui Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, într-un interviu la emisiunea „Pulsul Zilei” realizată de Florin Pop la Radio România Braşov FM, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.
Ioan-Aurel Pop a subliniat că Braşovul nu a fost doar un centru economic important, ci şi un spaţiu de formare culturală, unde şcoala a jucat un rol esenţial: „Nu există vreo posibilitate de a înţelege cultura actuală făcând abstracţie de pildă de Diaconul Coresi sau de arhiva şi biblioteca Bisericii Sfântul Nicolae, de primele scrieri în limba română, nu doar tipărituri, de prima şcoală în care s-a predat în limba română încă din secolul al XVI-lea, de tot corolarul de oameni de cultură şi de creaţii care s-au aşezat în jurul Colegiului Naţional Andrei Şaguna, care de 175 de ani e o adevărată universitate a Braşovului”.
„Colegiul Naţional «Andrei Şaguna» este unul dintre marile repere ale educaţiei româneşti, o instituţie care a format generaţii de elite intelectuale”, a declarat preşedintele Academiei Române.
Istoricul a amintit că Braşovul se leagă de nume fundamentale ale culturii române: „Titu Maiorescu a fost între primii elevi ai acestei şcoli la Braşov. Ciprian Porumbescu care şi-a avut premiera operetei lui Crai Nou în sala festivă a şcolii. Octavian Goga şi Lucian Blaga au trecut pe acolo ca elevi. Şi câte altele. Toate astea ţin de un trecut cultural pe care trebuie să-l receptăm în mod diacronic. Braşovul e cel mai bun exemplu din cultura noastră veche, înainte de Iaşi sau de Bucureşti, de oraş, de centru urban situat la confluenţa între cele trei ţări române şi care a ţinut flacăra asta a culturii vie”.
Braşovul a fost un loc al întâlnirii dintre educaţie, cultură şi spirit naţional”, a spus Ioan-Aurel Pop. În opinia sa, această moştenire continuă şi astăzi, prin instituţiile şi oamenii care duc mai departe vocaţia culturală a oraşului.