Preşedinte-premier?

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că ia în calcul posibilitatea ca România să devină, dintr-o republică semi-prezidenţială, una prezidenţială. „Eu m-am gândit şi mulţi s-au gândit la România să fie republică prezidenţială. Aşa a gândit grupul care a scris Constituţia. S-au făcut mai multe modificări. Lumea îşi pune întrebări, de ce nu am putea să mergem pe aceeaşi lungime de undă?”, a declarat şeful statului la o întâlnire cu tinerii premianţi ai competiţiei „Civic Avengers”.
Republica prezidenţială este forma de guvernământ în care preşedintele îndeplineşte atât funcţia de şef al statului, cât şi pe cea de şef al Guvernului. Până acum, dreapta politică din România s-a ferit să suţină ideea unei republici prezidenţiale, de teamă că nu poate controla toată puterea.  În România, în ultimii 15 ani, puterea a fost împărţită între un preşedinte de dreapta şi o majoritate parlamentară de stânga, care s-au aflat aproape în permanenţă în conflict. Sunt de menţionat aici războiaiele care au existat, de-a lungul timpului, între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, apoi între Traian Băsescu şi Victor Ponta şi, mai nou între Klaus Iohannis, din postura de şef al statului, şi Liviu Dragnea, liderul majorităţii PSD-ALDE, şi considerat a fi cel care conduce, de facto, Guvernul. Singura perioadă în care nu a existat un conflict deschis între preşedinte şi premier a fost în cei trei ani în care şef al statului era Traian Băsescu, iar Guvernul era condus de Emil Boc.
Statele Unite ale Americii sunt un exemplu de stat care are ca formă de guvernământ republica prezidenţială.
Tot la întâlnirea de ieri, şeful statului a fost întrebat dacă ar fi dispus să numească un nou prim-ministru capabil de la PSD dacă guvernul Dăncilă va fi înlăturat prin moţiune de cenzură. „Dacă ar fi avut, ar fi venit şi până acum cu un premier calificat”, le-a răspuns tinerilor Klaus Iohannis.