Curs BNR
1 EUR = 4.9764 RON
1 USD = 4.6687 RON
1 GBP = 5.8125 RON
1 XAU = 357.7647 RON
1 AED = 1.2712 RON
1 AUD = 2.9982 RON
1 BGN = 2.5444 RON
1 BRL = 0.8906 RON
1 CAD = 3.3943 RON
1 CHF = 5.1404 RON
1 CNY = 0.6447 RON
1 CZK = 0.1970 RON
1 DKK = 0.6669 RON
1 EGP = 0.0966 RON
1 HUF = 1.2610 RON
1 INR = 0.0559 RON
1 JPY = 3.0228 RON
1 KRW = 0.3383 RON
1 MDL = 0.2591 RON
1 MXN = 0.2704 RON
1 NOK = 0.4231 RON
1 NZD = 2.7527 RON
1 PLN = 1.1514 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0500 RON
1 SEK = 0.4259 RON
1 TRY = 0.1438 RON
1 UAH = 0.1172 RON
1 XDR = 6.1447 RON
1 ZAR = 0.2433 RON
Publicat la 09 octombrie 2014
Stefan W. Hell s-a născut la Arad şi a plecat din România în 1978
Premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit cercetătorilor Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţe din Suedia, potrivit site-ului oficial al acestor distincţii prestigioase. Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie".
Stefan W. Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962, în Arad şi este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012. Este unul dintre directorii Institutului pentru Chimie Biofizică Max Plack din Gottingen, Germania şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg. Stefan W. Hell a studiat la Universitatea din Heidelberg, Germania, în 1981. Tot acolo, Stefan Hell a obţinut şi doctoratul în fizică, în 1990, cu o lucrare coordonată de fizicianul Siegfried Hunklinger.
Stefan Hell a plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, urmat în Timişoara, stabilindu-se împreună cu părinţii la Ludwigshafen.
Vreme îndelungată, microscopia optică s-a lovit de o presupusă limitare: neputinţa de a obţine o rezoluţie mai bună de jumătate din lungimea de undă a luminii. Cu ajutorul moleculelor fluorescente, cei trei laureaţi ai Nobelului pentru chimie din 2014 au reuşit să depăşească, cu inventivitate, această limitare. Cercetările lor au spart barierele şi au adus microscopia în universul nanodimensiunilor. În cadrul acestei discipline, care a devenit de atunci „nanoscopie", oamenii de ştiinţă vizualizează drumurile urmate de molecule individuale în interiorul unor celule vii. Ei pot să vadă, de asemenea, felul în care moleculele creează sinapse între celulele nervoase din creier, dar şi să urmărească proteinele implicate în maladiile Parkinson, Alzheimer şi Huntington, pe măsură ce ele se acumulează şi formează depozite celulare. Graţie nanoscopiei, cercetătorii pot să urmărească proteine individuale în ovule fertilizate, pe măsură ce acestea se divid şi se dezvoltă în embrioni.
nu este nici un comentariu
După ce în luna martie a amânat decizia privind proiectul de reamenajare a Pieţei Sfatului, în şedinţa din 10 aprilie, specialiştii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI)[...]
2024-04-17 citeste mai multLaleaua „Doamna Maria Brâncoveanu” a înflorit în aceste zile pentru prima dată şi la Făgăraş, în curtea ctitoriei familiei Brâncovenilor. Frumoasa lalea[...]
2024-04-17 citeste mai multFoto: UTB 523 DTCE, echipat cu roţi pentru terenuri mlăştinoase. Foto: Facebook / UTB Tractors Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moştenită din comunism, România[...]
2024-04-18 citeste mai multBookisit, primul târg de carte second-hand pentru toată familia ajunge la Braşov, după mai multe ediţii organizate deja în ţară. Acesta va avea loc sâmbătă, 27 aprilie, la Centrul[...]
2024-04-19 citeste mai mult„Iuda” care i-a trădat pe luptătorii anticomunişti din zona Făgăraşului, plătit regeşte
2024-04-19 citeste mai mult
Adaugă un comentariu