Premiere medicale în spitalele din Braşov: şi la stat, şi la privat

Două implantări transcateter ale valvei aortice, la doi pacienţi cu stenoză aortică severă, la care intervenţia chirurgicală clasică nu ar fi fost posibilă, au fost anunţate marţi, 12 martie, de reprezentanţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov. Procedurile au fost realizate de o echipă coordonată de medicul Florin Orţan.
Pacienţii au 75, respectiv 76 de ani, se simt bine şi se vor recupera rapid, în câteva zile putând să părăsească spitalul, a transmis, marţi, conducerea SCJU Braşov.

„Este un vis îndeplinit. Spitalul nostru a păşit în viitorul ev”
„Este un vis îndeplinit. Spitalul nostru a păşit în viitorul ev. Proceduri cu impact major pe supravieţuirea părinţilor comunităţii care ne-a consacrat. Echipa coordonată de mine, dr. Florin Orţan, împreună cu dr. Alexandru Ispas şi cu doamna dr. Amina Vanghelie a realizat (...) o premieră în sistemul medical public braşovean: primele două cazuri de implantare transcateter a valvei aortice, în contract cu CAS, la doi pacienţi de 75, respectiv 76 de ani, cunoscuţi cu stenoză aortică severă, la care intervenţia chirurgicală clasică nu ar fi fost de altfel posibilă”, a precizat chirurgul Florin Orţan.
„Ambele proceduri au fost finalizate cu succes datorită echipei extraordinare din care facem parte. Îi mulţumesc prietenului de o viaţă, doctorului Ştefan Moţ, care a fost de acord să fie proctor, colegelor de la ATI - dr. Emanuela Oprea şi dr. Ioana Sala - pentru că ne-au asigurat suportul medical avansat, colegelor noastre de la cardiologie intervenţională, Alexandra Răducanu şi Andreea Petrescu, pentru asistenţa medicală continuă, reprezentanţilor Edwards pentru ajutorul logistic şi, nu în ultimul rând, colegilor noştri de la cardiologie şi radiologie, care ne-au susţinut necontenit în acest demers”, a precizat dr. Florin Orţan.
Stenoza aortică este o afecţiune a inimii în care valva se îngustează şi nu se deschide complet, cauzând astfel restricţionarea fluxului de sânge spre restul corpului. Afectează performanţa inimii şi, în cazurile severe, poate duce la insuficienţă sau stop cardiac.

Privatul nu se lasă nici el mai prejos
Şi un spital privat din oraş se laudă cu o premieră - primul stimulator cardiac fără sonde, un dispozitiv revoluţionar care reduce riscul de complicaţii pentru pacient, a fost implantat, săptămâna trecută. Procedura a fost realizată de către doctorul Sorin Micu.
Stimulatorul cardiac fără sonde (sau stimulatorul cardiac leadless) este un dispozitiv medical implantabil utilizat pentru a controla ritmul cardiac în cazul unor afecţiuni precum bradicardia (ritm cardiac lent). Acest dispozitiv este similar în funcţie cu stimulatorul cardiac tradiţional, însă diferă în ceea ce priveşte modul în care este implantat. „În mod tradiţional, stimulatorul cardiac implică implantarea unor sonde subţiri şi flexibile în interiorul inimii care sunt conectate la generatorul de impulsuri, plasat sub piele în zona pieptului. Aceste sonde transmit impulsuri electrice pentru a regla ritmul cardiac atunci când este necesar. În cazul stimulatorului cardiac fără sonde, dispozitivul în sine este mult mai mic şi nu necesită utilizarea sondei, pentru că aparatul este plasat direct în interiorul inimii, fără a fi nevoie de sonde externe, utilizând o tehnică de implantare minim invazivă. Principalele avantaje ale stimulatorului cardiac fără sonde includ reducerea riscului de complicaţii legate de sondă şi buzunarul extern subcutanat, cum ar fi infecţiile şi deteriorarea vaselor de sânge sau a muşchiului cardiac”, au precizat reprezentanţii clinicii private.
Medicul este cel care decide dacă un pacient are sau nu nevoie de stimulator cardiac şi ce tip de astfel de dispozitiv corespunde mai bine nevoilor unui anumit pacient.