Preelectoral cu Cioloş la Braşov

Reprezentanţii platformei civice România 100 a fostului premier Dacian Cioloş au organizat ieri la un hotel braşovean dezbaterea publică „Cum vrei să arate Braşovul  tău?”, pentru a vedea care sunt problemele locale. Evenimentul face parte din campania naţională „Întrebăm România împreună”, ce vizează identificarea problemelor de la nivel local, informaţii ce vor fi folosite pentru programul politic al formaţiunii politice pe care Dacian Cioloş doreşte să o înfiinţeze.
La dezbatere, pe lângă Dacian Cioloş, a participat şi fostul secretar de stat în Ministerul Mediului, braşoveanca Erika Stanciu. La „prezidiu” au mai stat şi doi antreprenori din judeţul nostru, Bogdan Micu (în domeniul IT) şi George Căţean (fermier, care, alături de fraţii lui produce la ferma Căţean celebra deja brânză de Rotbav). În sală, alţi antreprenori, reprezentanţi ai societăţii civile sau simpli cetăţeni.
„Ideea este să nu mai aşteptăm de la alţii să vină şi să ne schimbe viaţa în mai bine ci să ne implicăm noi. Nu venim de la Bucureşti cu soluţii, ci încercăm să potenţăm oamenii din plan local. Ne propunem o altă abordare, care presupune asumarea responsabilităţii, transparenţa, onestitatea, dar şi acceptarea faptului că nu suntem perfecţi”, a declarat  Cioloş la începutul dezbaterii. Totodată, el a prezentat şi strategia politică, afirmând că, la viitoarele alegeri, ia în calcul şi alianţe: „Eu sunt convins că pentru viitoarele alegeri locale, dacă nu încheiem alianţe între partidele care au aceleaşi principii, dacă fiecare o luăm pe cont propriu, nu avem nici o şansă”.

„De mulţi ani de învârtim în jurul cozii şi nu se văd kilometrii de autostradă”
În timpul discuţiilor, unul dintre participanţi, Nicolae Stoica, a afirmat că Braşovul ar trebui să se reorienteze în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. „Toată lumea vorbeşte despre autostrada Braşov - Comarnic, dar cea mai importantă este autostrada spre vest. Oradea, care este lângă graniţă, a profitat de infrastructura rutieră din Ungaria, a atras investiţii, iar din sumele strânse la bugetul local a reabilitat centrul istoric”, a argumentat braşoveanul.
Pe de altă parte, fostul premier al României, a amintit că de aproximativ 15 ani, în România se discută despre autostrăzi. „Există un Master Plan pentru transport, în care se regăseşte autostrada Comarnic - Braşov, dar şi Braşov - Sibiu, care asigură legătura cu vestul Europei. În 2016, când am ajuns în fruntea Guvernului, am găsit acest Master Plan pe care am decis să îl aplicăm, dar din anul 2017 nu s-a mai vorbit de investiţii. De-a lungul anilor, s-au elaborat studii de fezabilitate, iar când s-a schimbat puterea, noii guvernanţi au decis că altele sunt priorităţile, astfel că au fost comandate alte studii. Apoi, când iar s-a schimbat Guvernul, s-a revenit la primele priorităţi, dar studiile de fezabilitate deja erau expirate, astfel că s-au comandat altele noi. De mulţi ani de învârtim în jurul cozii şi nu se văd kilometrii de autostradă”, a precizat Cioloş. El susţine că lucrurile ar fi mult mai simple dacă reprezentanţii tuturor partidelor ar accepta o listă de priorităţi şi ar respecta-o.  

„Tinerii trebuie ajutaţi să «prindă cheag»”
Tot în timpul discuţiilor reprezentanţii mediului de afaceri au amintit că una dintre cele mai mari probleme ale Braşovului este resursa umană. „Comparativ cu centre economice importante, precum Bucureştiul sau Clujul, Braşovul nu este competitiv din punct de vedere al atragerii resursei umane”, a declarat Bogdan Micu. Pe de altă parte, unul dintre participanţi a declarat că pentru rezolvarea crizei resursei umane ar trebui dezvoltat învăţământul profesional, dar a venit şi cu propunerea ca statul să se implice în susţinerea tinerelor familii. „Unei familii din România i-ar trebui 102 ani să îşi  cumpere o casă, să ţină doi copii în facultate şi să îşi cumpere un autoturism. Tinerii trebuie ajutaţi să «prindă cheag», fie prin subvenţionarea chiriilor, fie printr-un program de vânzare a locuinţelor ieftine”, a declarat braşoveanul.
În ceea ce priveşte învăţământul profesional, Dacian Cioloş a amintit că în anul 2016 a fost pregătit un set de acte normative în acest sens, iar acesta ar putea fi folosit pentru o reformă a sistemului de învăţământ.

Satul şi oraşul: două lumi diferite
În timpul dezbaterii s-a pus şi problema satelor româneşti, care sunt tot mai goale pe an ce trece. „Migraţia dinspre rural spre urban se accentuează”, a afirmat George Căţan. Pe de altă parte, una dintre participante a declarat că „satul românesc este o altă planetă. Ei vorbesc şi gândesc ţărăneşte. Satul nu mai renaşte, iar oraşul nu mai are nevoie de produsele lui. Dacă oraşul nu se implică, satul moare”.
Dacian Cioloş a răspuns că una dintre soluţii ar fi ca micii antreprenori din mediul rural să fie sprijiniţi pentru a-şi dezvolta afacerile. „Când cumpărăm, putem face o alegere civică, adică să luăm mărfuri româneşti. De asemenea, dacă lanţurile comerciale încheie contracte pe o perioadă mai lungă cu producătorii români, aceştia îşi pot deschide sau dezvolta mici afaceri”.
Totodată, fostul secretar de stat în Ministerul Mediului, Erika Stanciu, a precizat că satele ar putea fi ajutate şi cu ajutorul unor facilitatori comunitari, care să le explice oamenilor oportunităţile, dar să îi şi ajute să profite de ele.

În turneu
Platforma România 100, adică platforma civică transformată în mişcare politică, după cum declara Dacian Cioloş, a lansat pe 10 mai, proiectul „Întrebăm România Împreună”, o campanie amplă de consultare naţională pentru viitorul României. Scopul declarat este acela de a afla care sunt problemele şi priorităţile reale ale oamenilor pentru anii care vin. Proiectul se va desfăşura pe durata a 100 de zile, cu implicarea a peste 1000 de voluntari din comunităţile locale România 100, şi îşi propune să strângă opinii şi propuneri de la cât mai mulţi cetăţeni.