„Preavizul” medicilor de la Braşov: cum îl vede directorul de la Spitalul Judeţean

Managerul interimar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Emil Mailat, a explicat într-un interviu, situaţia fără precedent înregistrată la Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului. 21 dintre cei 28 de medici angajaţi la UPU au anunţat că nu mai fac gărzi suplimentare, înaintându-şi pe 17 august demisia cu preaviz de 21 de zile. Managerul a declarat că de luna trecută sporurile lor au scăzut de la 75%, valoarea la care crescuseră în timpul pandemiei, la 55%. Emil Mailat a mai spus şi că medicii sunt nemulţumiţi că sporurile sunt calculate la nivelul salariilor din 2018, nu la cel de acum.

Gărzile se plătesc la nivelul anului 2018. La UPU este un volum enorm de muncă, stres, stau cu orele în picioare şi întotdeauna în stare de alertă
„În data de 17 august un colectiv de peste 180 de colegi din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov de pe secţia UPU SMURD,colectiv format din medici, asistenţi, brancardieri, infirmiere, au dat un semnal de alarmă asupra faptului că li s-au redus veniturile salariale ale contractului de muncă de bază, şi asupra faptului că gărzile se plătesc la nivelul anului 2018.
În urma discuţiei cu aceştia le-am explicat că a reintrat în vigoare pe data de 1 iulie articolul 25 din Legea Salarizării, 153/2017 care spune că, pentru că bugetul ordonatorului principal de credite depăşeşte 30% , adică, Consiliul Judeţean având mai multe spitale în subordine, şi alte instituţii, suntem nevoiţi să reducem valoarea sporurilor la minimum. În cazul UPU se referă de la 75% cât aveau ei, la 55%. Dar acesta se aplică doar la salariul de bază.
Şi atunci ei au spus că vor să tragă un semnal de alarmă, că nu sunt de acord pentru că munca este mult mai mare, este un volum enorm de muncă, stres, stau cu orele în picioare şi întotdeauna în stare de alertă şi vor să tragă un semnal de alarmă, joia trecută au spus că se gândesc să-şi dea demisia din contractele de gărzi.
Aceste contracte de gărzi au rolul de a suplimenta odată personalul în perioadele de vârf, şi de a regla orele în care ei stau peste program, cum ar veni, deoarece lucrează câte 7 ore pe zi, pe ture. Şi atunci când sunt perioade în care se stă mai mult, pentru a le regla şi a nu fi ore suplimentare care se vor da doar pe libere şi aşa mai departe, conform legislaţiei, ceea ce este o problemă în sistemul medical, că nu poţi să le asiguri că ai o întrerupere de activitate, se folosesc aceste contracte cu timp parţial ca şi gardă”, a explicat Emil Mailat, managerul interimar al spitalului.

Pacienţii care nu sunt urgenţe, timp mai mare de aşteptare la camera de gardă
Odată cu renunţarea medicilor  la contractele cu timp parţial de gardă, spune Emil Mailat, oamenii care nu vin cu urgenţe vor avea de aşteptat un timp mai îndelungat până să fie consultaţi la UPU. Suplimentarea medicilor în gardă în perioadele în care există un volum foarte mare de pacienţi care vin spre UPU, va fi foarte greu de făcut, astfel încât managerul ia în calcul să aducă specialişti din alte spitale.

„Ori ei au spus atunci că decid să renunţe la aceste contracte cu timp parţial de gardă, rămân în continuare în contractele principale, în practică înseamnă că asupra urgenţelor nu va fi nicio modificare deoarece urgenţele întotdeauna au avut un timp scurt de aşteptare şi sunt preluate, dar persoanele care vin la UPU cu non urgenţe şi care de obicei au un timp de aşteptare mai mare, există posibilitatea ca în anumite momente acesta să se prelungească.
Ei vor face în continuare muncă de bază şi orele pe care le au de bază, dar va fi o problemă cu acoperirea acelei suplimentări care este necesară în momentele de volum foarte mare de pacienţi care vin la UPU.
De exemplu, dacă aveam 3 doctori pe tură, ştiind că este zi de luni, mai puneai încă unul, automat mai puneai o gardă, să vină să stea pentru că volumul mare de lucru era atunci.
Vorbim despre 21 de oameni din 28, medici primari şi medici specialişti, care fac contracte cu timp parţial gărzi.
Din păcate, ca manager, clar este un semnal de alarmă, din păcate ca şi manager nu am multe posibilităţi, bineînţeles că vom începe să căutăm alte persoane care îndeplinesc condiţiile pentru a se angaja în contracte de gărzi, vom face acest head hunting pe unde se poate, aia este clar, dar în mare parte nu am multe pârghii prin care să pot să corectez”, a explicat managerul Spitalului de Urgenţă din Braşov.

Un semnal de alarmă tras de medici şi mari aşteptări pentru ei de la noua Lege a salarizării
Managerul unităţii sanitare din Braşov speră ca cei 21 de medici să revină la modul de lucru de dinainte, precizând că greul va fi dus tot de către ei. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov este o unitate sanitară cu în jur de 80.000 de prezentări la UPU, în 2022.
„Aşteptările mele sunt că gestul colegilor mei este acela de a trage un semnal de alarmă, cu toţii aşteptăm noula lege a salarizării care ar trebui să regleze aceste deficienţe, să fie pentru toată lumea echitabil, şi sper eu în această perioadă de 20 de zile de preaviz pe care îl au majoritatea, nu toţi, să regândească poziţia şi poate să se reîntoarcă la muncă.
Principala resursă care va fi afectată vor fi tot ei. Pentru că în contractul de bază vor munci mai mult şi vor avea mai puţin ajutor, neputând aduce pe altcineva să-i suplinească.
Vă pot da cifrele pe anul 2022, în acest an UPU a avut peste 80.000 de prezentări, nu toate au fost urgenţe, bineînţeles, iar la nivel de spital clinic judeţean am avut 28.000 de internări din care undeva la 16.000 au fost prin UPU.
Nu va fi o situaţie confortabilă în perioadele de vârf când pacienţii vor veni cu probleme iar aparţinătorii, din păcate, vor trebui să înţeleagă faptul că un singur om, doi sau trei câţi sunt atunci nu pot fi supliniţi deoarece nu aş avea resursa umană, acesta este principalul motiv, îmi pare rău pentru pacienţi şi aparţinătorii care vor fi afectaţi direct.
Din punct de vedere colegial, îi înţeleg, înţeleg că este un semnal de alarmă, aşa mi-au şi spus, că vor să-l tragă, să atragă atenţia asupra acestui aspect”, a managerul interimar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov.

„Avem un sistem de sănătate cu două viteze”
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, critică desele situaţii în care unele cadre medicale vin de acasă, fără să-i cheme cineva, mai ales în situaţii e urgenţă, în timp ce unii, care sunt de gardă, „uită” să mai treacă prin saloane să verifice pacienţii.
„Avem un sistem de sănătate cu două viteze. Avem un sistem de sănătate care oferă sacrificiu din partea medicilor, devotament. Au fost oameni care au venit de acasă, fără să îi cheme nimeni, să trateze pacienţii. Şi avem şi o parte din sistemul de sănătate unde oameni care fac de gardă nu catadicsesc să îşi vadă pacienţii aşa cum ar trebui să o facă, nu din obligaţie. Noi tot timpul discutăm de obligaţii. Să fii medic ai nu numai un jurământ, ai o conştiinţă şi o datorie să îţi exerciţi profesia. Pacientul trebuie să fie, într-adevăr, în centrul atenţiei personalului medical. Se întâmplă peste tot aşa şi aceste cazuri cum au fost cele de la Urziceni şi Botoşani creează foarte mari frustrări şi lipsă de încredere în sistemul de sănătate (…) E clar că avem această separare a serviciilor medicale în România”, a declarat Alexandru Rafila, la un post TV.
Declaraţiile au fost făcute în contextul în care, la Botoşani, o femeie gravidă a murit după ce nu a primit îngrijiri medicale.