Pragmatismul românesc a învins favorita

Căldura excesivă nu a împiedicat disputarea celei de-a 10-a ediții jubiliare a Super Cupei. Discutata oră de începere a rămas bătută în cuie, chiar dacă la acea oră, pe Stadionul Național erau 35 de grade Celsius. O temperatură ucigătoare, după afirmațiile medicilor, mai ales la efort. Pentru aceasta, la fiecare sfert de oră s-a dat minutul de hidratare. În condițiile amintite nu ne gândeam că va fi un meci valo-ros, deși erau două dintre cele mai bune echipe din campionat. Dinamoviștii erau considerați favoriți cerți după evoluția din campionatul precedent, dar mai ales după transferurile făcute și turneul din Austria. Declarațiile inflamante nu i-au speriat pe rapidiști. Porta-vocea vișiniilor, fostul „stegar” Marius Constantin nu se arăta deloc impresionat de războiul psihologic. La ora meciului, datele au fost altele. Un început bun al Rapidului, cu pătrunderea în forță a lui Săpunaru și faultul, la linia careului, a lui Moți. Primul galben, încasat de fundașul dinamovist și prima oprtunitate dinamovistă de a-și încerca șansa. „Ciocolatiul” Cesinha șutează la firul ierbii, dar „Pisica” respinge în lateral. Replica dinamovistă vine în min.5, când Bratu trece de Săpunaru și șutează din careu pe lângă laterală. Bratu se arată omniprezent pe flancul stâng și în min.11, centrează pentru Dănciulescu, dar acesta greșește ținta. Jocul se mai liniștește, se joacă între cele două careuri. Căldura își pune evident amprenta asupra jocului. Niculescu irosește o acțiune în min.20, pentru a fi imitat la poarta adversă de Bozovici. Peste opt minute, Bratu îl servește ca la carte pe Dănciulescu, dar ultimul trimite cu capul peste poartă. O fază confuză are loc în min.35, atunci când Niculescu cere un penalty al un presupus fault al lui Coman. Tânărul arbitru nu se lasă însă păcălit, el de altfel mai având două astfel de situații, din care, însă, a ieșit basma curată. La reluare, tot rapidiștii încep mai bine și în min.48, Buga întârzie o fracțiune de secundă decisivă și este deposedat de Lobonț, la 10m. Jocul devine în această a doua parte mai animat, mai cursiv, cu faze la ambele porți, repriza secundă fiind net superioară primeia. Joc frumos, fără goluri însă, pentru că Zicu(min53), Niculescu (min55), Săpunaru(min66), Niculescu(min73 și 90) nu reușesc să bage mingea în poartă. În prima repriză a prelungirilor se părea că jucătorii așteaptă resemnați sorții penaltiurilor. În min.109 însă, Dicu centrează de pe dreapta și Burdujan, introdus în teren spre finalul timpului regulamentar, se duce de lângă Blay cu capul și înscrie. Bucurie mare în tabăra rapidistă, dar dinamoviștii se aruncă cu toată artileria peste ei, iar când mai rămăseseră doar trei minute de joc, lovitura liberă executată de Cristea se întâlnește cu Dănciulescu, care înscrie, egalând, 1-1, și trimite meciul la loviturile de departajare. După prima serie de lovituri, egaliate perfectă, fără nici o ratare. La a șasea serie, Pulhac trimite aiurea. Șansa Rapidului a stat la „piciorul” lui Burdujan, care înscrie făcând inutilă intrevenția lui Lobonț. Rapidul, la al patrulea trofeu A fost a treia dispută Dinamo – Rapid în Super Cupă și de fiecare dată giuleștenii s-au impus. Dacă la primele două evoluții Mircea Rednic s-a aflat pe banca Rapidului, de data aceasta s-a aflat în tabăra dinamovistă, învinsă. Este pentru a treia oară când meciurile din Super Cupă merg în prelungiri. Prima dată s-a întâmplat în ediția din 1994, când Steaua a învins Gloria Bistrița cu 1-0, iar a doua oară, în 2003, la ediția a 7-a, când Rapidul a trecut de Dinamo prin golul de aur. Este însă primul meci care intră la loviturile de departajare. Cu acest succes, Rapidul are la activ patru trofee, cu unul mai puțin decât Steaua, spre deosebire de Dinamo, care are un singur succes. Pentru a treia oară, câștigătoarea Cupei în-vinge campioana, după edițiile din 2002 și 2005.