PP-DD va lupta împotriva forfetarului: Economia nu poate să suporte încă o taxă!

Nu vom ieși din criză și nu vom stimula mediul de afaceri cu noi impozite, atrag atenția reprezentanții partidului. Experiența din 2009: 100.000 de firme închise, 200.000 de noi șomeri, 480 de milioane de lei neîncasați din contribuțiile aferente locurile de muncă pierdute, în cele opt de aplicare a impozitului minim Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD) a anunțat că va vota împotriva impozitului forfetar, considerând că economia nu poate să suporte încă o taxă, iar orice creștere a fiscalizării ar înrăutăți situația mediului de afaceri. „O taxă își poate regăsi rațiunea de a exista doar în condițiile în care este însoțită de conceptul de suportabilitate. O taxă împovărătoare, ce nu poate fi susținută de contribuabil va produce în mod obligatoriu efecte psihologice imediate, cum ar fi căutarea unor modalități de eludare, creșterea evaziunii fiscale sau falimentarea agenților economici, care va duce la creșterea numărului de șomeri, scăderea veniturilor pentru terți, probleme sociale și scăderea colectării altor impozite, cum ar fi cele pe salarii”, a declarat consilierul local PP-DD, Adina Durbacă (foto), președintele Comisiei Juridice din cadrul Consiliului Local Brașov. Amenințarea dovedită a unui nou impozit Cei de la Guvern spun că forfetarul nu este impozitul de pe vremea lui Boc (impozitul minim - n. red.), care a creat mari probleme, dar este ceva similar, care ar avea aceleași efecte. Durbacă a dat exemplul de acum patru ani, când se miza pe venituri de 350 de milioane de lei la buget din impozitul forfetar minim, dar efectul a fost devastator – 100.000 de firme au fost închise, suspendate sau au intrat în faliment, au apărut cel puțin 200.000 de noi șomeri. În acest fel, în loc să aducă venituri suplimentare la buget, doar prin pierderea locurilor de muncă amintite încasările la bugetul consolidat al statului au scăzut cu 480 de milioane de lei în cele opt luni de aplicare a acestui impozit în 2009. Impozitul forfetar a fost introdus în 2009 de către PDL, pentru ca tot reprezentanții acestui partid să constate că nu este o taxă benefică și să-l anuleze, măsură luată în 2011. O taxă în plus nu înseamnă automat venituri suplimentare „Un guvern responsabil imaginează un sistem de taxare și impozitare rațional, corect, eficient și sustenabil. O taxă în plus nu înseamnă automat venituri suplimentare. După declarațiile din campania electorală și chiar din precampanie ne-am fi așteptat ca un ministru al IMM-urilor, provenit chiar din mediul de afaceri, cum este doamna Maria Grapini, să găsească soluții pentru sprijinirea și consolidarea întreprinderilor, nicidecum pentru preluarea atribuțiilor Ministerului Finanțelor – crearea de noi taxe”, a spus Durbacă, întrebându-se unde sunt măsurile pentru reducerea evaziunii fiscale, pentru stimularea economiei și crearea de noi locuri de muncă, reducerile de TVA la alimentele de bază, scutirile la plata anumitor contribuții fiscale pentru înființarea de noi locuri de muncă etc. Evaziunea nu se reduce cu noi impozite și taxe Președintele Comisiei Juridice a criticat și argumentele Guvernului pentru introducerea acestui impozit. „Dacă se dorește simplificare administrativă – și poate că ar fi necesară – atunci acest lucru ar trebui să vizeze întreaga economie. Nu stă în picioare nici argumentul privind reducerea corupției la controale, deoarece există legi împotriva corupției, iar aceasta nu poate fi redusă cu impozite și taxe. În fine, evaziunea fiscală nu poate fi eradicată astfel, deoarece este cauzată de neînregistrarea facturilor și mărfurilor, nu de neplata impozitelor”, a mai spus sursa citată. Soluția reală: măsuri de stimulare a economiei PP-DD consideră ca ministrul IMM-urilor, Maria Grapini, ar trebui să lase Ministerul Finanțelor să se ocupe de politica fiscală, mai ales că aceasta provine din mediul de afaceri. „Prima măsură pe care ar fi trebuit să o ia ar fi fost crearea unui pachet legislativ care să ducă la crearea de locuri de muncă”, a conchis reprezentanta PP-DD. Unul din cele mai proaste regimuri fiscale România ocupă locul 136 în clasamentul Paying Taxes 2013, care analizează regimul fiscal din 185 de economii din întreaga lume. Anul trecut, România a urcat 18 pozitii în acest top, dar ar putea cădea din nou în clasament odată cu creșterea numărului de taxe. Raportul măsoară și ușurința plății taxelor. Timpul necesar românilor pentru plata taxelor este de circa 216 ore. Numărul de plăți necesare românilor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale este de 41, față de o medie de 15 plăți anuale, la nivel european.