Povestea specială a unui tânăr obişnuit

Să fii învingător în viaţă nu ţine de noroc sau de întâmplare. Nici măcar nu e nevoie să vezi, după cum ne demonstrează un tânăr braşovean. Spune că nu e nici pe departe un erou, ci doar un tânăr obişnuit, cu pasiuni, temeri, speranţe şi visuri, aşa cum sunt mai toţi tinerii de vârsta lui. Bogdan este student în ultimul an la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Transilvania Braşov. Tânărul este nevăzător, dar asta nu l-a împiedicat să urmeze şcoli obişnuite şi să fie acum la doar câteva luni de absolvirea unei facultăţi.
Cel mai îndrăzneţ proiect al Asociaţiei Catharsis, după cum însăşi Azota Popescu, preşedintele asociaţiei, mărturiseşte, l-a ajutat pe Bogdan să meargă la şcoală împreună cu copiii care nu au dizabilităţi. Centrul „Rază de Lumină”, pus pe picioare de Catharsis în perioada 2000-2004, a beneficiat de donaţii din străinătate şi de sprijinul Consiliului Judeţean Braşov, este unic în ţara noastră. Aici l-a cunoscut Azota Popescu pe Bogdan, care i-a devenit model de inspiraţie şi motivaţie. „L-am cunoscut cu 20 de ani în urmă, când habar nu aveam ce înseamnă să vezi cu ochii minţii şi ai sufletului, ceea ce alţii nu văd nici cu ochii deschişi... Şi de la Bogdan am învăţat, între timp, că nu trebuie să vezi ca să ajungi departe... Succesul lui Bogdan este succesul părinţilor săi, care i-au asigurat un traseu educaţional exemplar, aşa cum ar trebui s-o facă toţi părinţii copiilor nevăzători... Căutând lumină, împreună cu părinţii lui Bogdan, am reuşit să scoatem din beznă şi monotonie 33 de copii nevăzători. Unii, mici, mici de tot. Cum ar fi Adina, Andreea, Ştefania, Tudor, care sunt, în prezent, elevi în ultimul an de liceu. Toţi premianţi în fiecare an şcolar. Alţii, adolescenţi neşcolarizaţi, printre care Aneta, Carmen, Bianca, Ionuţ, Remus, Ştefan Andrei, fraţii gemeni din Prejmer. Plus alţi câţiva tineri care au avut ghinionul să-şi piardă vederea între timp, cum ar fi Ştefania din Zărneşti, Ionela din Hărman şi mulţi alţii...”, îşi începe povestea Azota Popescu.

Copiii nevăzători trebuie integraţi în şcoli obişnuite
Preşedintele Catharsis spune că, în anii 2000-2004, a descoperit 49 de copii nevăzători care nu aveau deloc acces la educaţie. Primul a fost Bogdan iar membrii asociaţiei au căutat şi alţi copii aflaţi în aceeaşi situaţie. Când a văzut cât de mulţi sunt şi că nu au nicio şansă în viaţă, deşi sunt inteligenţi, talentaţi şi dornici să răzbată cel puţin la fel cum sunt copiii fără probleme de vedere, Azota Popescu a decis să creeze un centru care să-i sprijine pe aceşti copii. Astfel a luat naştere „Rază de Lumină”, un proiect unic în România, dedicat integrării copiilor nevăzători în învăţământul de masă. Cu ajutorul donaţiilor primite din străinătate, Catharsis a dotat centrul cu mobilier, maşini dactilo-Braille, computere cu voce sintetică şi toate cele necesare pentru ca aceşti copii să poată ţine pasul cu colegii lor de şcoală.
În 20 octombrie 2006 a fot „Ziua în care Lumina a biruit Întunericul”, după cum spune Azota Popescu. „Aici, copiii nevăzători au socializat şi au învăţat să scrie şi să citească în alfabetul Braille, cu ajutorul profesorului Costi Marchidan, nevăzător şi el, să navigheze pe calculatorul adaptat la voce sintetică, cu educatorul Gigi Pană, nevăzător şi el. Şi au fost pregătiţi pentru integrare în învăţământul de masă, cu sprijinul psihopedagogilor, Adelina Maria Marta, Anca Kozma, Maria Pasca, Valentina Simona, Iosif Paşca, Teodora Bătrânu, Alex Ven, Raluca Popa, Georgiana Gheorghe şi mulţi alţii, plecaţi, ulterior, spre alte domenii de activitate. Succesul copiilor nevăzători care au frecventat centrul este succesul părinţilor şi al angajaţilor centrului. Şi se datorează parteneriatului public-privat încheiat cu Consiliul Judeţean Braşov, care a asigurat funcţionarea centrului, iar eu, în calitate de fondator, am asigurat managementul educaţional”, a explicat Azota Popescu.Tudor este la un pas să-şi vadă visul împlinit – în vară va absolvi facultatea. Alţi adolescenţi şi tineri sunt pe cale să termine liceul şi se gândesc deja ce facultate să urmeze, după ce la liceu au avut rezultate foarte bune.

Orbi sunt doar cei care nu le văd potenţialul
„Timp de 10 ani, Centrul de zi „Rază de Lumină” Braşov a mers ca pe roate, dar, de când a fost preluat de DGASPC Braşov, luminile s-au stins pentru copiii nevăzători din judeţul Braşov. Copiii n-au mai frecventat centrul, întrucât şoferul microbuzului care-i transporta zilnic a fost transferat pe un alt post în cadrul DGASPC Braşov. Şi, astfel, şansele copiilor nevăzători la educaţie s-au redus la zero. Motiv pentru care eu şi Bogdan suntem foarte supăraţi. Şi vrem să le spunem braşovenilor şi întregii ţări că orbi sunt doar cei care conduc destinele copiilor cu dizabilităţi de vedere şi nu văd potenţialul acestor copii, nu copiii care s-au născut sub o stea mai puţin luminoasă”, a încheiat preşedintele Asociaţiei Catharsis. Au renunţat la şcoală copii care învăţau foarte bine şi pentru care viitorul putea fi unul frumos. Dispariţia microbuzului care îi lua de acasă, îi ducea la şcoală şi, la finalul zilei, îi ducea înapoi, acasă, a făcut ca elevii nevăzători să nu se poată deplasa zilnic din localităţile de domiciliu, unele situate la mai multe zeci de kilometri de Braşov, până la şcoală. Cum unii proveneau din familii cu venituri modeste, nu au mai avut bani pentru navetă. Bogdan are un singur gând de transmis celor ca el, ambiţioşi, inteligenţi, talentaţi şi nevăzători: „Mergeţi la Centrul „Rază de Lumină” Braşov!”. Tânărul este sigur că şi părinţii altor copii nevăzători pot trece peste impedimentul dispariţiei oportunităţii de transport şi pot fi alături de copiii lor în dorinţa acestora de a fi la fel de educaţi precum colegii lor care văd.