Povestea crucilor ridicate de braşoveni în Bărăgan

Braşovenii sunty invitaţi vineri, 18 iulie, începând cu ora 18.00, la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” – Sala de Lectură, acolo unde vor avea loc o lansare de carte şi o conferinţă. De această dată va fi prezentat volumul „Transhumanţa – izvoare şi mărturii”, editat în 2024, de Biblioteca Judeţeană Constanţa şi îngrijit de Corina-Mihaela Apostoleanu şi Luminiţa Stelian. Cartea conţine relatări şi fotografii ale urmaşilor mocanilor braşoveni şi sibieni stabiliţi în Dobrogea, precum şi texte bibliografice tematice relevante. Volumul a apărut şi cu contribuţia braşovenilor şi săcelenilor.
Va urma conferinţa „Crucile de piatră din Bărăgan şi drumurile transhumanţei” susţinută de dr. Andreea Panait, muzeograf la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia. Prelegerea va fi însoţită şi de o expoziţie de fotografii.

Prima cercetare dedicată
Subiectul nu a fost abordat în cercetările anterioare şi prezintă un interes aparte. Dr. Andreea Panait a studiat crucile de piatră păstrate în Bărăgan în teza sa de doctorat „Rolul crucilor de piatră nonfunerare. Istoric, amplasare, relocare”, susţinută la Facultatea de Istorie a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, coordonator prof. univ. dr. Daniel Dumitran. Andreea Panait a întreprins campanii de identificare şi scoatere din uitare a crucilor de piatră presărate pe Câmpia Bărăganului, le-a repertoriat şi descris, reintegrând acest patrimoniu în circuitul istoric şi în memoria comunitară. 

Cruci de drum şi de răscruce 
Aceste cruci de piatră se deosebesc de crucile funerare, din cimitire, care marchează locul de odihnă veşnică al celor adormiţi. Textele inscripţionate pe ele dezvăluie scopul edificării lor. 
Ridicate de un grup de persoane, aceste monumente speciale au avut rosturi diferite: cruci de drum şi de răscruce – marcând popasurile pe drumurile transhumanţei şi orientând ciobanii şi turmele, cruci de hotar trasând limite, cruci de leac – vindecând şi tămăduind, cruci de pomenire, alături de fântâni ori troiţe. Este motivul pentru care vorbim de cruci de piatră nonfunerare, dată fiind destinaţia lor. 
Cercetarea aprofundată a acestor cruci de piatră a pus în evidenţă caracterul lor de opere de artă, mijloace de comunicare şi documente. 

2.000 de kilometri
Crucile de piatră sunt mărturii scrise ale limbii române, cu alfabet chirilic şi latin, precum şi ale artei sculpturii din secolele XVII-XX. Ele oferă informaţii despre istoria locală, demografică, comercială şi despre transhumanţă. Astfel vom cunoaşte poveştile acestui patrimoniu pentru care cercetătoarea Andreea Panait a străbătut, împreună cu echipa sa, aproape 2000 de kilometri. 
„Aceste cruci erau ridicate de grupuri de ciobani care mergeau spre balta Ialomiţei. Crucile sunt închinate unor sărbători care fac parte din calendarul ciobanului. Fiecare sărbătoare îm­păr­ţea timpul de lucru. La Sfântul Dumitru pleca în trans­humanţă grupul din Sibiu. La Sfinţii Arhangheli plecau cei din Săcele. Fiecare sărbătoare trecută pe aceste cruci, atâtea câte au rămas în picioare, arată, de fapt, drumul respectivului grup de ciobani, pentru că fiecare pleca pe drumul lui.
În afară de frumuseţea sculpturii crucilor şi de deschiderea comanditarului de a plăti o cruce care are torsadă, mai greu de realizat decât o linie simplă, unele cruci au şi o înălţime remarcabilă. Cea mai înaltă cruce, spre exemplu, are 2,92 metri, iar singura carieră de piatră era cea de la Buzău, la 132 de kilometri depărtare. Această cruce este susţinută în poziţie verticală de un soclu a cărui greutate este egală cu cea a crucii, circa 800 de kilograme. Deci, dublăm greutatea crucii şi ne imaginăm ce însemna să o punem într-un car tras de două sau trei rânduri de boi, care trebuia să meargă pe vreme bună şi uscată din zona Buzăului, unde era sculptată în gros, până la locul de ridicare. Iar acolo, pe loc, erau definitivate toate celelalte detalii”, arată dr. Andreea Panait.

Lansare şi la Dăişoara
La final, Ruxandra Nazare, de la Biblioteca Judeţeană Braşov, va prezenta publicului noua apariţie editorială a bibliotecii constănţene: „Emanoil Bucuţa în memorii” de Lucia Borş-Bucuţa. Cartea va fi lansată şi la Dăişoara, sâmbătă, 19 iulie, de la orele 11,00, la Căminul Cultural, alături de Asociaţia Tradiţii Locale, care a revitalizat biblioteca locală prin efortul preşedintelui asociaţiei, Florin Bucuţea. Mama lui E. Bucuţa era originară din Dăişoara, iar fiul ei a contribuit substanţial la deschiderea bibliotecii şi căminului cultural. Astăzi, biblioteca din Dăişoara poartă numele lui Emanoil Bucuţa.