„Poţi să mori înecat dacă te prinde ploaia acolo”

Peşterile de la Piscul Negru din Munţii Făgăraş, o serie de cinci cavităţi formate în abruptul Vârfului Piscul Negru au fost declarate arie protejată de interes naţional. Acestea sunt însă extrem de periculoase pentru cei care vizează să le exploreze în ascensiunile lor montane.
Misterioasele peşteri de la Piscul Negru formează rezervaţia de tip speologic. Ele sunt formaţiuni străbătute de cursuri de apă, cu cascade şi galerii, în care puţini au păstrus vreodată. Autorităţile le-au promovat recent în online, însă este bine de ştiut că pericolele ce-i pândesc pe temerarii care ar încerca să ajungă în ele sunt foarte mari.

„Poţi să mori înecat dacă te printe ploaia acolo”
Există un risc uriaş ca o astfel de aventură să te coste viaţa. Galeria de intrare, săpată la baza muntelui de pe versantul drept al Văii Capra, la intersecţia cu valea Izvorului Sec, este prăbuşită. Totuşi, nici după excavarea şi consolidarea puse pe linie de aşteptare, acestea nu sunt de vizitat în scop turistic.
„Nu oricine poate intra acolo. Când plouă, se umplu cu apă, sunt inundate. Există un râu subteran care se alimentează din ploile de la suprafaţă. Asta înseamnă ca dacă te prinde ploaia acolo, poţi să mori înecat, mai ales dacă nu ştie nimeni de tine”, explică, speologul Gabriel Cazan.
Speologul îşi aminteşte de experienţele din anii ’80 când se făceau lucrări în galeria de prospecţiune minieră. Aceste peşteri erau încă aflate în formare şi străbătute de ape subterane.
„Au săpat o galerie de prospecţie. Voiau să vadă ce e acolo (…). Au găsit Peştera 1 – cea mai lungă dintre ele, iar în momentul în care au spart, a năvălit apa. Au lăsat să iasă apa şi au săpat în stânga, au dat de altă peşteră, dar a ieşit şi de acolo apa. Sunt peşteri active, curge râul prin ele, un aspect foarte impotant. Au nişte cascade care ajung şi la opt metri… Şi sunt periculoase. Nu recomand nimănui să meargă acolo”, mai spune speologul Gabriel Cazan.

„Încă o dată subliniez că riscul e mare”
Accesul se face greu până la gura de intrare. În zona rezervaţiei se poate ajunge dinspre Bâlea, prin spate, sau se urcă din Arefu.
„În momentul de faţă nu poţi ajunge decât până la intrarea în galerie şi eventual să stai şi să te uiţi ştiind că dedesubt sunt nişte peşteri pe care ai vrea să le vizitezi, dar n-ai cum. Trebuie excavată toată cantitatea aceea de pământ, ca să se refacă galeria şi să se poată intra. Altă intrare nu există. Dar, încă o dată subliniez, riscul e mare. Pur şi simplu te poţi îneca”, mai spune speologul Gabriel Cazan.

Cum sunt dispuse Peşterile de la Piscul Negru?
Potrivit montaniarzi.ro, Peştera 1 se găseşte la aproximativ 310 metri de la intrarea în galerie, pe o ramificaţie spre dreapta. Este străbătută de două cursuri de apă şi a fost declarată cea mai lungă din munţii Făgăraş, cu o lungime cartată iniţial la 447 metri, peştera a ajuns, astăzi, la o desfăşurare cunoscută de 791 metri, o denivelare de cca. 43 metri şi o extensie laterală de 182 metri.
În apropierea acesteia se află Peştera 2 (la 348 metri de la intrare), dezvoltată pe aproximativ 150 metri, cu o denivelare de 22 metri. Peştera 3 se află la 165 metri de la intrarea în galerie şi a necesitat, la început, eforturi considerabile pentru derocare, dezvoltându-se pe ambele părţi ale galeriei, dar în special spre Sud.
Peştera 4 e situată între peşterile 3 şi 1 ale galeriei principale, şi se dezvoltă paralel cu acestea. Ca şi Peştera 3, are în general spaţii incomode, greu de parcurs, fiind dezvoltată pe 348 metri şi aproximativ 34 metri denivelare.
Peştera 5 se află după Peştera 3, spre Peştera 1, iar pentru a fi accesibilă, a fost nevoie de decolmatări şi derocări succesive pe o galerie ascendentă, ajungându-se astfel la cartarea unei dezvoltări de mai bine de 17 metri şi a unei denivelări de aproximativ 14 metri.