Poţi încălzi o cameră cu lumânări?

O lumânare obişnuită din parafină poate produce, în medie, aproximativ 70 de waţi (W) de putere termică, deşi valoarea diferă în funcţie de dimensiunea lumânării, de grosimea fitilului şi de cantitatea de ceară consumată. Pentru a înţelege mai uşor ce înseamnă această valoare, căldura produsă de o lumânare poate fi comparată cu cea degajată de corpul uman în repaus, care eliberează aproximativ 70-100 W.
Teoretic, lumânările pot creşte temperatura dintr-o cameră, deoarece energia termică eliberată în timpul arderii se acumulează parţial în aer şi în obiectele din încăpere. Într-un spaţiu mic, bine izolat, mai multe lumânări aprinse simultan ar putea produce o creştere uşoară a temperaturii, mai ales dacă pierderile de căldură către exterior sunt reduse. În practică, însă, încălzirea unei camere doar cu lumânări este o metodă ineficientă şi periculoasă, arată publicaţia de specialitate Love Deco.

Un radiator, 29 de lumânări
Pentru a obţine suficientă căldură într-o încăpere de dimensiuni medii, în timpul iernii, ar fi nevoie de zeci de lumânări aprinse în acelaşi timp. De exemplu, pentru a egala puterea termică a unui radiator electric de 2.000 W, ar trebui aprinse aproximativ 29 de lumânări care produc fiecare câte 70 W. Necesarul real de căldură depinde, desigur, de suprafaţa camerei, de calitatea izolaţiei şi de temperatura exterioară, însă aceste calcule arată cât de puţin contribuie o singură lumânare la încălzirea locuinţei.
În plus, aprinderea unui număr atât de mare de lumânări ar creşte semnificativ riscul de incendiu. Arderea consumă oxigen şi produce dioxid de carbon şi vapori de apă, iar în anumite condiţii poate elibera funingine şi alţi poluanţi, precum benzen, toluen, formaldehidă şi acetonă. Într-o încăpere slab ventilată, folosirea unui număr mare de lumânări poate afecta calitatea aerului şi poate crea riscuri suplimentare. 

Prostia „Teracota”
Una dintre metodele de încălzire improvizată popularizate pe internet presupune folosirea câtorva lumânări şi a unui ghiveci de teracotă. Ideea este ca lumânările aprinse să fie amplasate sub un ghiveci ceramic întors, astfel încât căldura flăcărilor să fie absorbită de materialul din care este făcut acesta.
Pe măsură ce se încălzeşte, teracota acumulează o parte din energia termică şi o eliberează treptat în jur. Astfel, ghiveciul poate deveni cald şi poate crea senzaţia unui mic radiator, mai ales pentru persoanele aflate în imediata apropiere.
Totuşi, această metodă nu produce mai multă căldură decât lumânările folosite separat. Ghiveciul doar acumulează şi redistribuie energia termică, fără să mărească puterea de încălzire. Cantitatea totală de căldură eliberată în cameră rămâne practic aceeaşi, indiferent dacă lumânările sunt acoperite cu un ghiveci sau ard liber.
Mai mult, metoda poate fi periculoasă. Ghiveciul se poate supraîncălzi, iar căldura acumulată în spaţiul restrâns poate favoriza aprinderea cerii sau a obiectelor din apropiere. 
Unii fac însă bani din asta: „ghivecele-sobă” au zeci de oferte pe un site unoscut de cumpărături, cu preţuri de la 75 la 650 de lei bucata.